Lovitura de imagine pentru companie
Presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania si directorul sucursalei din Romania a bancii cipriote Bank of Cyprus au fost trimisi in judecata de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, sub acuzatia de manipularea pietei de capital, alaturi de mai multe persoane implicate. Chiar daca prezumtia de nevinovatie ramane valabila pentru toti invinuitii, pana la proba contrarie, piata va resimti efectele primului caz de acest gen din Romania, la nivel de credibilitate si incredere.
Adrian Simionescu (foto), manager Vienna Investment Trust, nu crede ca este vorba de manipularea pietei de capital, ci de folosirea de informatii confidentiale, in cel mai rau caz.
“Chiar si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a transmis mesajul ca aceste tranzactii nu au fost manipulari, prin anumiti comisari”, a mai spus Simionescu.
In opinia sa, scenariile privind acest scandal, ancheta DIICOT in acest caz si deciziile luate pot pleca de la ipoteza unor implicatii la nivel politic si pot ajunge pana la ipoteza utilizarii instrumentelor statului pentru a fi denigrate anumite companii, in vederea scaderii pretului si achizitionatii la nivele scazute.
“Nu face un serviciu bun pietei financiare, ar putea sa alunge multe intrari de capital din exterior, si fara niciun fundament. Pana la solutionarea cazului poate fi o lovitura puternica, sau chiar fatala, la nivel de credibilitate”, a mai spus Simionescu.
In sedinta de ieri, actiunile TLV nu au scazut violent dupa revenirea la tranzactionare. Daca inainte de suspendare, scaderile depasisera 6 procente, actiunile bancii au inchis ziua cu o depreciere de aproape 4%.
Un alt broker a declarat ca incertitudinile din aceasta ancheta pot afecta increderea si credibilitatea in piata de capital in general si in emitent, in particular. “Astfel de vesti nu fac decat sa accentueze lipsa de incredere, o problema inca acuta in Romania. Cu cat aceasta situatie se va prelungi, cu atat efectele se vor resimti tot mai acut”, a mai spus brokerul.
De la "inside information" la manipulare si spalare de bani
Nici Tony Romani, head of South Eastern Europe la firma de investitii Silkroutefinancial si fost bancher de investitii pe Wall Street, nu crede in acuzatiile de manipulare, considerandu-le “folosire de informatii confidentiale”. El observa mai multe incertitudini in acest caz, mentionand ca, in opinia sa, aceasta ancheta ar intra mai mult sub jurisdictia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, decat a Diicot.
“Cred ca romanii se asteapta oricum ca piata romaneasca de capital sa fie manipulata, iar un scandal de acest gen poate fi o confirmare si, deci, o lovitura in imagine si credibilitate. Pe de alta parte, audienta externa este prin natura sa mai circumspecta, iar evenimentele de acest gen sunt asociate cu netransparenta si politizarea justitiei romanesti”, explicat Romani.
In opinia sa, Banca Transilvania nu va avea de suferit la nivel financiar, situatia urmand sa fie clarificata in cateva luni.
Practic, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, Horia Ciorcila (foto), este acuzat ca a folosit informatii privilegiate de la Bank of Cyprus pentru a vinde actiuni la TLV, prin intermediul unei societatii off shore, inregistrate in Cipru, pe care o controleaza.
Claudiu Silaghi, fost vicepresedinte al BT, este acuzat ca a folosit contul soacrei sale, in varsta de 74 de ani, pe care a cumparat 43 de milioane de actiuni din mai pana in decembrie 2009, pentru a le vinde la finalul anului, obtinand un profit de 6 milioane de lei. Ancheta vizeaza tranzactiile deal din decembrie 2009, in urma carora Bank of Cyprus a cumparat aproape 10% din capitalul social al Bancii Transilvania.
Acuzatiile bancii cipriote vizeaza directorul executiv si un alt angajat, care ar fi dezvaluit informatii din inside, potrivit carora banca este interesata de TLV, si au cumparat actiuni de la Ciorcila si Silaghi. Ulterior, acestea au fost vandute de angajatii bancii catre institutie, obtinandu-se un profit de aproximativ 200.000 lei.
Caz unic in Romania
Piata de capital romaneasca s-a confruntat cu mai multe cazuri de manipulare, de-a lungul timpului, insa particularitatea acestuia este ca sunt implicate institutii financiare.Un caz de acest gen a mai fost in 2005, cand omul de afaceri Dinu Patriciu era acuzat ca a folosit informatii privilegiate in tranzactii bursiere cu actiuni Rompetrol. Acestea au fost aduse in vederea procurorilor din mai 2004 de catre Serviciul Roman de Informatii. Dosarul a fost initial la Parchetul National Anticoruptie, ajungand ulterior la Directia de Investigare si Combatere a Crimei Organizate.
In informarile provenind de la Serviciile Secrete se mai arata ca presedintele Rompetrol din acea vreme avea un plan de tranzactionare pe piata a unor pachete de actiuni de pana la 10% din capitalul companiei, lansand ordine de vanzare sau cumparare la preturi prestabilite intre acesta si alte persoane din cercul sau de relatii.
Cea mai mare amenda din istorie data unui investitor persoana fizica a fost in 2007, cand CNVM l-a amendat cu peste 250 de mii de euro pe Adrian Andrici, pentru manipularea cotatiilor Petrom si Rompetrol, in sedinta din 31 martie 2006.
Reglementarea actuala data de Legea nr.297/2004 considera drept fapte de manipulare a pietei de capital:
a) tranzactiile sau ordinele de tranzactionare:
1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc in eroare in legatura cu cererea, oferta sau pretul instrumentelor financiare;
2. care mentin, prin actiunea uneia sau a mai multor persoane actionand impreuna, pretul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial;
b) tranzactiile sau ordinele de tranzactionare care presupun procedee fictive sau orice alta forma de inselaciune;
c) diseminarea de informatii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice alta modalitate, care da sau ar putea sa dea semnale false sau care induc in eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor si stirilor false sau care induc in eroare, in conditiile in care persoana care a diseminat informatia stia sau trebuia sa stie ca informatia este falsa sau induce in eroare. Referitor la jurnalisti, in exercitarea profesiunii lor, diseminarea informatiilor va fi luata in considerare tinandu-se cont de regulile care reglementeaza activitatea acestora, exceptie facand persoanele care utilizeaza aceste informatii in scopul obtinerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri.
Interpretari legale ale manipularii pietei de capital
In Statele Unite ale Americii, astfel de cazuri sunt destul de frecvente, ajungand in tribunale cateva exemple pe an. “Simpla acuzatie nu este intotdeauna dovedita, mai ales ca uneori este mai greu de facut conexiuni intre cumparatori si vanzatori. Insa, atunci cand relatiile sunt de rudenie sau destul de evidente, poate fi mai usor de acuzat”, a explicat Tony Romani.
Conform definitiei postate pe site-ul NYSE, manipularea pietei de capital este „o operatiune ilegala constand in cumpararea sau vanzarea de instrumente financiare cu scopul de a crea o falsa sau gresita aparenta a unei tranzactionari active sau cu scopul de a creste sau scadea pretul instrumentelor financiare pentru a determina pe ceilalti investitori sa vanda sau sa cumpere instrumentele financiare respective.”
Astfel, in viziunea celei mai mari burse, o operatiune pe piata de capital poate fi considerata manipulare daca detine un cumul de trasaturi, explica specialistii casei de avocatura Dutescu si Asociatii.
Astfel, pentru ca a considera manipulare, trebuie sa existe operatiuni de vanzare/cumparare de instrumente financiare, efectuate pentru a crea o falsa aparenta a unei tranzactionari active sau pentru a creste/scadea in mod artificial pretul, in sensul influentarii si celorlalti participantii la piata.
Astfel, pe site-ul casei de avocatura specializata in piata de capital, se prezinta doua concluzii importante referitoare la caracterizarea unor operatiuni drept acte de manipulare a pietei de capital:
- este necesar sa existe elementul intentional al manipulatorului cu privire la inducerea in eroare a celorlalti investitori. Operatiunile de vanzare sau cumparare terbuie sa fie efectuate „in scopul” crearii unei false sau gresite aparente cu privire la lichiditatea pietei pentru respectivele instrumente financiare sau cu privire la pretul acestora. Daca respectivele acte de vanzare sau cumparare nu se efectueaza in scopul crearii unei false aparente se deduce per a contrario ca nu ne aflam in prezenta unor operatiuni de manipulare a pietei de capital.
- lichiditatea sau pretul instrumentelor financiare asupra carora s-a efectuat operatiunea de manipulare trebuie sa fie aparenta, adica sa nu fie reala.
„In situatia in care lichiditatea respectivelor instrumente financiare se mentine la acelasi nivel dupa ce a incetat operatiunea de manipulare sau pretul acestor instrumente pastreaza trendul pe care il avea in momentul efectuarii tranzactiilor suspectate a fi manipulative, desigur ca nu suntem in prezenta unor operatiuni de manipulare a pietei de capital”, se mai arata pe site-ul avocatilor.
