De ce privatizarea prin bursa?
Cea mai simpla si la indemana definitie spune ca piata de capital este locul unde cererea si oferta de instrumente financiare se intalneste in mod reglementat, organizat si transparent. Dincolo de aceasta, exemplul Poloniei, tot mai des adus in discutii, vine in contradictie cu modelul de finantare ales de Romania, in ultimii ani. Adi Lupsan (foto), director adjunct la Intercapital Invest, crede ca statul roman nu prea are de ales in contextul actual, finantarea prin bursa fiind solutia.
In ultimii doi ani, Bursa din Varsovia a atras aproximativ 21 miliarde de euro, majoritatea IPO-urilor fiind de stat (13 miliarde de euro in 2009 si 6 miliarde euro in acest an). Pe de alta parte, Romania a atras o finantare de 21 miliarde euro de la Fondul Monetar International.
“Diferenta este la costuri. De anul viitor, tara noastra va plati dobanzi catre FMI de aproximativ 250-300 miliarde de euro dintr-un buget nesustenabil si functional prin deficite publice excesive si va trebui sa returneze banii”, a explicat Lupsan.
Insa Polonia va folosi aceste resurse fara vreun cost, finantarea fiind nelimitata.
“Mai devreme sau mai tarziu, se vor trezi si politicienii nostri. Nu datorita viziunii politice, cat mai curand fortati de noile imprejurari determinate de criza globala. In perioada interbelica, datorita intelegerii mecanismelor pietei de capital de catre factorii decizionali politici, Bursa din Bucuresti era cea mai mare din Europa Centrala si de Est. Astazi, pentru a putea concura cu Bursa din Varsovia, vom avea nevoie de cel putin 5-7 ani, si asta doar in conditiile in care factorul politic va tura la maxim privatizarile companiilor de stat”, a mai spus directorul adjunct al Intercapital.
Pe de alta parte, guvernantii trebuie sa vada si beneficiile pe care le pot obtine din privatizarile prin bursa, fara suspiciuni de coruptie sau aranjamente, pe langa obtinerea resurselor financiare atat de importante si necesare.
In plus, tot cetatenii ar avea posibilitatea de a deveni actionari la o companie romaneasca, de a se implica activ in activitate, de a participa la deciziile si managementul acesteia si la capitalizarea si dezvoltarea acesteia.
“Pe langa toate acestea, le-ar da posibilitatea de a se simti importanti pentru tara lor, contribuind astfel la dezvoltarea ei cu propriile resurse, evident in schimbul unui beneficiu (profit). Cu toate acestea, cred ca cel mai important pentru statul roman, in acest moment, este faptul ca ar obtine resursele financiare atat de necesare pentru finantarea bugetului, pentru investitii, dezvoltare si pentru capitalizarea companiilor de stat”, a declarat Adrian Simionescu, managerul Vienna Investment Trust.
Recent, Traian Basescu a declarat ca este un adept al vanzarii pe Bursa a societatilor de stat sau unor parti din actiunile companiilor, spunand ca ar incepe cu CFR Marfa si ar continua cu pachete mici de la Transelectrica, Transgaz, Romgaz, estimand veniturile la buget la 6-7 miliarde.
Cele mai importante beneficii pentru stat
Resursele financiare atrase, transparenta si pretul cel mai bun. Acestea sunt cele mai importante beneficii pe care statul trebuie sa le vada in orice privatizare. “Totodata, ar aduce la bugetul de stat sume importante de bani cu cele mai mici costuri si ar contribui la consolidarea si capitalizarea companiilor de stat, ar genera resurse necesare dezvoltarii si intaririi capacitatii investitionale ale acestora. In urma unor astfel de procese, valoarea emitentilor respectivi ar creste considerabil, oferind ulterior acces facil si rapid la finantari ieftine”, a explicat Adrian Simionescu (foto).
Avantajul cel mai important este cel al resurselor financiare atrase, efectul fiind unul de multiplicare.
“Ne plangem ca suntem incapabili sa atragem finantari europene datorita in special incapacitatii guvernului de a atrage cofinantare. In schimb, scenariul in care prin vanzarea unor pachete minoritare in companii publice si alocarea resurselor catre proiecte de cofinantare este un scenariu care nu prea isi gaseste loc in prioritatile factorilor politici decizionali actuali. Mai mult de atat, eficienta operationala a companiilor se poate modifica semnificativ. Cum poate arata o AGA la o companie de stat in care participa doar reprezentatii unui anumit minister? Dar o AGA in care ulterior, in urma vanzarii unui pachet minoritar de 15%, vezi reprezentanti ale unor investitori institutionali cointeresati in performanta operationala, precum Deutche Bank, Morgan Stanley, HSBC etc.? “, se intreaba Lupsan.
Aceste lucruri se intampla astazi in Polonia si este unul din motivele pentru care au evitat cu success recesiunea din ultimii ani iar performanta financiara a companiilor publice este cu mult imbunatatita, a continuat oficialul Intercapital Invest.
Laurentiu Ciocirlan, director Investment Banking la Raiffeisen Capital&Investment, sustine ca listarea companiilor de stat ar aduce bani pentru investitiile publice, pentru a sustine cresterea economiei, ar dezvolta piata de capital si ar ajuta la scaderea presiunii pe sistemul bancar pentru finantarea economiei.
“De asemenea, daca privatizarile s-ar face simultan cu majorari de capital in companiile de stat, s-ar putea atrage resurse pentru investitiile necesare modernizarii acestora”, a declarat Ciocirlan.
Ministerul Economiei a anuntat ca doreste sa vanda participatii pe care le detine in cadrul societati deja listate, insa sunt si alte companii care ar putea aduce sume semnificative la bugetul de stat.
Astfel, pana in prezent au fost anuntate vanzarea a 9,8% din OMV Petrom (SNP), 8,62% din Oil Terminal (OIL), 15% din Transgaz (TGN) si Transelectrica (TEL).
Beneficii pentru piata de capital
Daca in prezent free floatul pietei este ceva peste 2 miliarde de euro, iar privatizarile anuntate au o valoare estimata de circa 800 milioane de euro, rezulta ca free float-ul pietei romanesti de capital ar putea creste cu circa 35-40% intr-un singur an. “Ar fi un salt spectaculos in ceea ce priveste eficienta acestei piete, care poate convinge si alte firme mari ca piata de capital este un vehicul functional de finantare”, a explicat Laurentiu Ciocirlan (foto).
O serie de privatizari ale companiilor de stat ar contribui la atragerea investitorilor, romani si straini, de care piata are mare nevoie, dar si la sporirea lichiditatii, vizibilitatii si transparentei.
Mai mult, ar putea ajuta si la dezvoltarea unei piete financiare mai puternice (generatoare de taxe, impozite si venituri pentru bugetul de stat), impreuna cu dezvoltarea unei culturi investitionale pentru romani, spune Simionescu.
“Toate acestea ar putea ajuta la crearea unor fluxuri investitionale mari spre Romania care vor conduce in timp la o consolidare a economiei nationale. Dar, poate si mai important decat toate acestea la un loc, ar fi faptul ca ar capitaliza companiile respective si le-ar permite accesul nerestrictionat la cele mai ieftine si rapide surse de finantare: cele oferite de piata de capital. In acest fel, piata si-ar indeplini rolul sau esential de suport pentru emitenti in atragerea celor mai ieftine resurse de finantare, in conditii de transparenta si eficienta maxima”, a mai spus managerul Vienna Investment Trust.
Astfel, piata de capital romaneasca ar avea cel mai mult de castigat din acest proces. O crestere semnificativa a capitalizarii bursiere ar adduce in piata o prezenta mult mai reprezentativa a investitorilor institutionali de anvergura, pe langa un segment de retail important, a explicat Lupsan.
Cel mai bun exemplu in acest sens este listarea Transgaz, primul IPO derulat in piata de capital romaneasca cu un numar de subscrieri care a deposit pragul de 10.000 in cadrul ofertei.
Dintre acestea, cel putin 20-30% au fost deschideri de conturi noi la Bursa. Astfel, cel putin 2.000 de persoane de retail au experimentat piata de capital pentru prima data.
“Daca tot vorbim de Polonia, IPO-urile derulate pe piata lor a trecut de cifra 100.000 subscrieri in cadrul unui IPO. Si mai este un aspect. Economia unei tari nu poate face performanta in contextual globalizarii globale fara o piata de capital complexa si competitiva in care piata primara sa aiba un rol important”, a mai spus Lupsan.
Top participatii ale statului roman la marile companii
Cand si cum ar trebui facute aceste privatizari?
Din pacate, momente potrivite pentru aceste privatizari au fost nenumarate, de-a lungul celor 15 ani din piata de capital in Romania. Dar tinand cont de nevoia lor in piata, niciodata nu este prea tarziu. “Pana acum, am pierdut multe momente in ceea ce priveste privatizarile prin piata de capital, optand in schimb pentru privatizarile cu usile inchise lipsite de transparenta competionala. Cresterea semnificativa a gradului de indatorare asupra bugetului public va obliga factorul politic sa opteze in cele din urma pentru privatizarile prin intermediul pietei de capital. Cred ca urmatoarele 6-12 luni vor aduce la bursa pachete minoritare la companii importante precum Petrom, Transgaz, Romgaz”, sustine Lupsan.
Nu trebuie uitat ca in ultimii ani, criza economica mondiala a facut ca foarte multi investitori sa incerce sa-si reorienteze activitatile si sa le diversifice. In acest moment, toti cauta oportunitati noi de investitii si nu ar ezita deloc daca acestea s-ar ivi si in Romania.
“Poate ca pretul obtinut acum va fi mai mic decat cel care ar fi putut fi obtinut in urma cu 3,4 ani dar s-ar putea sa fie mult mai bun decat cel pe care l-ar obtine peste un an sau doi. Ca urmare, este mai putin important cat de mult se poate obtine in acest moment comparativ cu beneficiile aduse si cu efectele generate de aceste privatizari. Daca privim in jurul nostru (Polonia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Grecia etc), vedem ca momentul actual este considerat oportun si potrivit unor astfel de privatizari”, a explicat Simionescu.
In opinia sa, trebuie tinut cont de domeniile supuse procesului de privatizare si daca ele sunt diferite, pot fi oferite spre vanzare concomitant, mai ales ca investitorii specializati vor prefera distributia mai larga a expunerilor.
“Pe de alta parte, noi ne dorim investitori puternici si nu putem sa-i atragem daca valoarea participatiilor privatizabile este mica. Este mult mai putin important cu ce cadenta ar putea fi facute aceste demersuri, daca preturile de vanzare vor fi atrctive si domeniile interesante. Eu optez pentru o privatizare concomitenta cu sanse mult mai mari pentru un success rasunator si de impact”, sustine managerul VIT.
Pe de alta parte, oficialul Intercapital crede ca scenariul unor vanzari succesive la un interval de cateva luni este cel mai optim pentru vanzarea unor pachete minoritare la companii detinute de statul roman.
“In aceste conditii, in cazul in care exista dorinta de a folosi bursa ca mecanism de finantare, statul poate vinde cel putin 6-8 pachete minoritare la companii de stat pe parcursul unui an”, a punctat Lupsan.
Oficialul RCI a explicat ca este gresit sa credem ca exista un moment optim pentru aceste privatizari.
Spre exemplu, in Polonia, statul a continuat sa puna in practica strategia de privatizare anuntata in 2008 chiar in plina criza. In 2009 privatizarile prin Bursa au adus cca 1,5 miliarde euro iar in 2010 au adus deja 3 miliarde euro, bani care au sustinut cresterea economica.
“Argumentul asteptarii unui moment mai bun pentru vanzarea activelor statului trebuie intotdeauna pus in balanta cu obiectivul fundamental al oricarui guvern: dezvoltarea tarii si bunastarea cetatenilor”, a spus Ciocirlan.
Exista bani in piata pentru aceste posibile oferte?
Atragerea unei sume de 2 miliarde euro la oferta publica primara derulata de Transgaz in 2007, in conditiile in care statul avea nevoie la momentul respectiv de doar 70 milioane euro, arata foarte clar ca bani exista pe piata de capital romaneasca. “In conditiile in care listarea este gandita la un pret competitiv, investitorii vor subscrie indiferent de contextul de piata global. Polonezii si-au asumat acest risc de deluare a unor oferte publice primare in 2009-2010, risc care ulterior s-a dovedit ca fiind unul minor, iar astazi Polonia se bucura de una dintre cele mai complexe piete de capital din regiune rivalizad piata de capital vieneza, piata cu un istoric mult mai indepartat”, sustine Adi Lupsan.
Ciocirlan spune ca piata romaneasca este capabila sa absoarba aceste oferte, ca efect al cererii combinate din partea investitorilor locali si a celor straini.
“Multi investitori institutionali locali (fonduri de pensii, fonduri mutuale, etc.) si-au atins limitele de expunere pe putinele instrumente romanesti dispoibile si sunt fortati sa caute oportunitati de investitii in afara tarii. Acesti bani pot ramane, macar in parte, in tara, ca efect al privatizarilor prin Bursa. In al doilea rand, tocmai prin dimensiunea lor, aceste proiecte vor atrage, asa cum spuneam mai sus, categorii intregi de investitori institutionali care acum nu pot intra pe piata romaneasca pentru ca aceasta nu are adancimea suficienta”, a explicat reprezentantul Raiffeisen.
Mai mult, trebuie remarcat faptul ca starea pietei romanesti este determinata in special tocmai de aceasta lipsa de companii listate interesante, cu capitalizare buna astfel incat sa permita intrarea unor investitori de calibru, cu free-float mare pentru a atrage un numar mare de investitori, cu domenii de activitate diferite pentru a permite o diversificare eficienta a portofoliului, cu transparenta actului managerial pentru a conferi incredere.
“Nu o piata in sine atrage investitorii ci oferta din acea piata, evident, cu conditia ca ea sa ofere mecanisme moderne si flexibile de tranzactionare, un cadru legislativ si de reglementare uniform si stabil, costuri acceptabile de acces si tranzactionare, eficienta si transparenta etc. Aceste conditii sunt indeplinite de catre piata noastra, cu mici exceptii, dar ne trebuie si o oferta interesanta care ar aputea fi completata cu aceste noi privatizari”, a declarat Adrian Simionescu.
Amenintari si riscuri. Ce poate stopa demersul de privatizari prin bursa?
In final, trebuie cunoscute si asumate cele mai importante amenintari si riscuri ale demararii acestui proces. Adi Lupsan considera ca cel mai important risc poate fi cel de imagine. In cazul in care statul scoate la vanzare un un pachet minoritar, iar oferta nu este gandita in conditii optime exista un risc ca investorii sa nu fie interesati de participarea in cadrul ofertei.
“Ori in acest context va fi foarte dificil de a mai incerca ulterior si alte operatiuni de acest gen”, sustine reprezentantul intercapital.
In conditiile in care vorbim de un proces anuntat doar la nivel declarativ, exista si factori ce ar putea stopa acest demers.
“Din pacare, cel mai important factor ramane incapacitatea politicienilor de a intelege functionalitatea pietelor financiare si rolul de finantator pe care aceastea il pot juca in cadrul economiilor de piata. Ce poti sa ceri acestori factori decizionali in conditiile in care ditamai ex ministru de Finante (n.red.: Sebastian Vladescu) rezuma piata de capital la o <<carnatarie>>?”, se intreaba Lupsan.
Odata inceput acest proces, el se va derula cu o turatie redusa tocmai pentru ca lumea politica va fi obligata sa inteleaga mai bine aceste mecanisme complexe si mai mult de atat, va fi nevoita sa accepte ca vanzarea unor active publice se poate face cu transparenta ceea ce va permite obtinerea unor preturi maximale din vanzarea acestor active.
“Si trebuie s-o recunostem public ca cel putin pana acum, politicienii nostrii au optat pentru alte forme de privatizari mult mai putin transparente. In perioada postdecembrista majoritatea activelor publice au facut obiectul unor tranzactii inchise si extrem de controversate in ceea ce priveste pretul de vanzare negociat ceea ce a redus mult la vremea respectiva credibilitatea alegerii unui pret competitiv obtinut de statul roman”, a mai spus directorul adjunct al Intercapital.
Desi, in principiu, nimic nu ar trebui sa stopeze sau sa amane un asemenea proces, nu trebuie ignorat niciun factor, intern sau extern, ce poate avea impact.
Astfel, daca economia mondiala ar da semne de slabiciune majora sau daca, din punct de vedere geopolitic, ar avea loc evenimente cu impact major asupra strategiei nationale din domeniile vizate, sau ar aparea orice alt eveniment de forta majora, ar putea fi luate in considerare si atunci procesul de privatizare ar putea fi stopat.
“Un astfel de scenariu ar face ca pretul obtinut sa nu fie unul corespunzator sau ar disparea multe alte avantaje conferite de privatizare. Insa, nimic din toate acestea nu se intrevede intr-un orizont de timp rezonabil si ca urmare nu cred ca ar exista motive de oprire sau amanare a acestui demers”, a conchis Simionescu.
In acelasi timp, Laurentiu Ciocirlan aduce in discutie riscurile pe care statul si le asuma daca nu deruleaza aceste proiecte: plecarea din tara a unor capitaluri tot mai importante, imposibilitatea unor categorii intregi de investitori institutionali sa investeasca pe piata romaneasca, presiunea excesiva asupra sectorului bancar pentru finantarea economiei, cresterea economica mai lenta decat a tarilor cu piete de capital dezvoltate.
“Este un lucru dovedit statistic ca tarile cu piete de capital dezvoltate au o rata de crestere economica mai ridicata decat cele in care piata de capital are o importanta secundara in economie”, a conchis oficialul RCI.
Citeste si Basescu vrea relansarea privatizarilor. Este aceasta solutia pentru redresarea economica?
Exemple de urmat: Polonia si privatizarile pe WSE
In 2010, statul polonez a obtinut peste 6 miliarde de euro numai din listarile facute, in timp ce statul roman a listat pana acum doar Transgaz si Transelectrica, de unde a obtinut in jur de 100 milioane de euro. [Secretele dezvoltarii Bursei din Varsovia]Numai pe piata New Connect, bursa poloneza face rulaje de 3 milioane de euro pe zi, o cifra apropiata de rulajul mediu zilnic de pe piata romaneasca de capital.
"Privatizarile prin Bursa si suportul guvernului au fost foarte importante pentru dezvoltarea bursei din Polonia. Ministerul privatizeaza, iar investitorii creeaza oferta pentru aceste actiuni. Fiecare privatizare aduce in piata cateva mii de noi investitori, care sunt multumiti de randamentele facute in oferta si intra cu mai multi bani in piata", a explicat Robert Kwiatkowski, director de dezvoltare la Bursa din Varsovia.
Listarea asiguratorului PZU SA din aceasta primavara a adus 1,4 miliarde euro pentru bursa si 140.000 de clienti noi.
Conform unei analize RCI din primavara, in ianuarie 2010 companiile listate de statul polonez pe bursa reprezentau 85% din capitalizarea totala. La bursa din Viena, companiile privatizate aveau 45% din total in timp ce la Bucuresti ponderea acestor emitenti era de doar 8%.
Intre 1998 si 2008, Polonia a incasat 11,4 miliarde de dolari din oferte publice ale companiilor pe bursa, in timp ce statul austriac a incasat 9,3 miliarde de dolari, aproape jumatate din banii incasati in urma privatizarii companiilor controlate.
Participatiile statului la principalele 24 de companii pe care le detine sau la care are pachete minoritare valoreaza 41,2 miliarde lei, cea mai mare suma provenind din sectorul energiei, unde sunt trecute 8 companii.
