Cum s-a desfasurat reabilitarea termica in Romania pana la acest moment?
Razvan Bobe, Baumix (foto): Pana la intrebarea cum s-a realizat, ar trebui sa ne raportam la cat s-a realizat. Din pacate, in Romania, dintr-un fond locativ de aproximativ 8,4 milioane locuinte, pana in prezent au beneficiat de lucrari de termoizolare putin peste 15%, ceea ce reprezinta un procent extrem de scazut.
Dezvoltarea segmentului a coincis cu perioada de criza economica, fapt care a daunat calitatii acestor lucrari. Vorbim despre o piata care a totalizat doar in ultimii ani peste 600-700 de milioane euro, in care, la fel ca in piata materialelor de constructii in general, lupta pe pret a fost una acerba. Greseala vine din lipsa educatiei populatiei, dar acestea tin si de un cadru legislativ deficitar, de lipsa standardelor armonizate cu cele europene pentru produsele specifice realizarii termosistemului.
functional, fara nici un element estetic, sau cu o estetica de tip grobian.
MARCEL BARBUT, ADEPLAST:Cel mai bun lucru este faptul ca acest proiect a demarat la nivel national. Fiecare proprietar de apartament, asociatie de locatari au devenit constienti de beneficiile termoizolatiei. Acest lucru este un pas imens pentru ceea ce inseamna reabilitarea termica la nivel national. Insa, la capitolul implementare mai avem mult de lucrat. Inca se folosesc materiale ieftine, de calitate indoielnica, fara un control al calitatii. Este bine ca primariile au accelerat lucrarile, insa sfatul nostru ar fi sa fie foarte atente atat la antreprenorii alesi, cat si la materialele folosite. Lucrarile trebuie urmarite indeaproape si de primarii, dar si de asociatiile de locatari.
Greselile au loc din cauza luptei intre ofertanti la licitatii. Se castiga la preturi prea mici, iar unii constructori incep sa faca economie, cumparand materiale de la producatori care nu respecta calitatea produselor.
VASILE BRAD, MAPEI: Reabilitarea termica s-a facut dupa “posibilitati”, in sensul ca “pretul mai mic a castigat”. Modul de reabilitare? Este dificil de spus, fiecare producator are o procedura de aplicare cu particularitatile specifice materialelor pe care le comercializeaza. Vedem ca se lucreaza pe ploaie, pe frig, pe caldura. Din punctul nostru de vedere nu este in regula sa se lucreze in aceste conditii. Au aparut diverse stiri despre greselile facute in executie, dar nu suntem in masura sa le comentam. Cei care au facut expertizele si institutiile de control abilitate, sunt convins ca au dat si rezolutii la acestea.
MIRCEA OCHINCIUC (Arhitect): Nu a existat o stragie de reabilitare termica in sensul in care, din punct de vedere arhitectural, am semnalat derapaje grave de estetica a fatadelor. Proprietarii nu au avut acces la proiectul de reabilitare deoarece s-a considerat ca platitorul lucrarilor – adica Primaria – este beneficiar. Insa acest lucru nu anuleaza faptul ca proprietarii apartamentelor, respectiv asociatiile de locatari, sunt de fapt beneficiarii si sunt indreptatiti sa acceseze documentatia proiectului.
Polistirenul nu este un panaceu universal, un medicament valabil la orice problema de sanatate termica a cladirii. Aceasta nu inseamna ca nu este nevoie de reabilitare si ca nu trebuie adus cat de cat in actualitate fondul locativ invechit. Nu inseamna nici ca polistirenul nu este un material bun, insa fiecare material de constructii trebuie folosit cu discernamant si mai ales pus bine in opera. Problemele tin in mare masura din modul in care acesta a fost aplicat in faza de constructie dar si din felul in care s-a gandit proiectul de reabilitare in sine.
Este o problema complexa, care nu tine exclusiv de utilizarea unui anumit material, ci de proiectarea si implementarea intregului sistem de termoizolare. S-a dovedit in anumite cazuri ca anveloparea cu polistiren nu se comporta foarte bine, dar acest lucru este valabil pentru orice material de constructii. Mai mult, Ordinul Arhitectilor este extrem de ingrijorat si de aspectul pe care l-au dobandit bulevardele Bucurestiului, in nuante neconforme, alese de persoane care nu sunt abilitate, cum ar fi primarii, admistratorii de bloc si alte persoane. In multe tari europene exista politici urbane de restrictionare a culorilor folosite la zugravirea fatadelor, chiar si in cazul locuintelor unifamiale.
Despre cum vor arata apartamentele izolate termic in urmatorii 10 ani
Cum vor fi apartamentele reabilitate termic peste 10 ani?
MIRCEA OCHINCIUC, Arhitect (foto): Nu stim cum se va comporta in 10 ani o cladire termoizolata cu polistiren, deoarece asa cum am mai spus polistirenul se comporta diferit in timp in functie de modul in care a fost pus in opera; se stie ca dupa 15-20 de ani polistirenul isi diminueaza proprietatile si, ca atare, scade si eficienta reabilitarii. Nu se cunoaste in Romania un bloc izolat in urma cu 10-15 ani, in stilul in care s-au izolat cele mai multe blocuri la noi in tara, pe care sa il putem folosi ca exemplu.
S-a tot vorbit de comparatii cu Germania, unde exista lucrari termoizolate cu polistiren si care sunt mult mai vechi de 10 ani, dar acolo vorbim de case gandite ca un sistem complex, in care polistirenul este numai unul dintre elementele unui angrenaj bine gandit!
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Daca lucrarile au fost executate corect si materialele au fost de calitate, in principiu nu ar trebui sa fie nicio problema. Odata la cativa ani ar trebui improspatat doar stratul de vopsea exterioara.
Am vizitat o casa izolata cu polistiren acum 23 de ani in Austria. In prezent o revad in fiecare an, cand imi vizitez prietenii de acolo. Are aceeasi culoare, iar polistirenul este tot acolo si nu a disparut.
VASILE BRAD, MAPEI: Cu siguranta ca acolo unde s-a aplicat o tehnologie corecta si materialele au fost de calitate, rezultatele vor fi bune si de durata.
RAZVAN BOBE, BAUMIX: Probabil ca in viitor va creste ponderea lucrarilor pe baza de vata minerala, dar cea cu polistiren va ramane lider, prin prisma costurilor mai mici in balanta cu avantajele aduse.
In prezent procentele intre polistiren si vata sunt probabil de 95% si 5%. Pana in 2015 ar putea ajunge la 85% si 15%.
La ce trebuie sa fim atenti cand izolam termic un bloc sau locuinta
La ce trebuie sa fie atenti cei care vor sa isi izoleze termic corect un bloc sau o locuinta? Care sunt cele mai importante aspecte?
VASILE BRAD, MAPEI: As puncta ca blocurile din prefabricate, vechi “sau comuniste”, au abateri mari de planeitate si de aici si dificultatea de “a scoate perfect” placarea cu polistiren la fata cladirii. In majoritatea cazurilor ar trebui sa se faca si reabilitarea termica a acoperisului, pentru ca cei care locuiesc la utimul etaj al cladirii sa nu mai sufere de caldura vara sau sa plateasca o factura mare la incalzire iarna. De asemenea, nu cred ca merita sa investesti in izolarea termica daca apartamentele sau casele nu au o tamplarie prevazuta cu geam termoizolant.MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Primul lucru la care ar trebui sa fie atenti locatarii este calitatea materialelor. Informatiile tehnice de pe ambalaje trebuie confruntate cu specificatiile din caietele de sarcini. Al doilea lucru foarte important este alegerea unei firme de constructii care sa prezinte bonitate (un portofoliu de lucrari, recomandari de la clienti anteriori etc.). Nu in ultimul rand beneficiarul trebuie sa monitorizeze permanent stadiul lucrarilor si felul in care se pun in opera materialele. Chiar daca informatiile tehnice pe care le detin nu sunt foarte vaste, beneficiarii trebuie sa se documenteze in legatura cu acest aspect. Cel mai important lucru este ca dirigintele de santier sa-si faca treaba corect si sa nu se “inteleaga” cu subantreprenorii, pentru ca aici intervin problemele.
RAZVAN BOBE, BAUMIX: Proprietarii trebuie sa fie atenti la existenta si respectarea cu strictete a proiectului tehnic – aici exista toate detaliile, inclusiv grosimea placilor termoizolante. In plus este importanta existenta unui diriginte de santier, care le va reprezenta interesele in fata constructorului. Costurile pentru acest demers sunt mici in comparatie cu beneficiul unei lucrari corect executate.
Materiale trebuie alese pe criterii calitative si nu pe criteriul pretului cel mai mic – investitia este una serioasa si durabilitatea in timp a lucrarii este foarte importanta. Repararea defectelor presupune in cazul acestor lucrari cheltuieli foarte mari, de aceea proprietarii nu trebuie sa uite ca materialul cel mai ieftin nu garanteaza nimic in afara pretului de achizitie.
MIRCEA OCHINCIUC, Arhitect: OAR este preocupat de aspectele care tin de arhitectura, ar fi o greseala din partea noastra sa ne pronuntam si sa intervenim in partea constructiva cu anumite recomandari, chiar daca rezultatul final implica si elemente de arhitectura. Aceste recomandari se fac numai de catre specialisti, in discutii profesionale.
Romania versus statele europene
Cum se pozitioneaza Romania in contextul celorlalte tari ale UE in ceea ce priveste reabilitarea termica? Sunt deschisi “vesticii” catre astfel de solutii sau prefera alte modalitati de izolatie?
MARCEL BARBUT, ADEPLAST (foto):Nu avem o statistica exacta care sa precizeze locul Romaniei, dar suntem extrem de departe de Germania, unde termoizolatiile au inceput in urma cu 25 ani sau Austria care a inceput acum 23 de ani. Putem vedea cu ochiul liber multimea de blocuri gri din vremea comunista.In vest termoizolarea caselor se apropie de final, iar la casele nou construite se foloseste polistiren cu grosime de 160 mm nu de 80 sau 100 mm ca la noi.
Un lucru este cert: statisticile din Germania si Austria arata ca 80 %-90 % din izolatii se fac cu polistiren, si doar 10 % - 20 % cu vata bazaltica.
RAZVAN BOBE, BAUMIX: Exista un decalaj important insa cert este ca si in Occident cea mai utilizata metoda pentru sectorul rezidential este termoizolatia cu placi de polistiren expandat iar pentru cladiri publice se folosesc solutii de fatade ventilate.
VASILE BRAD, MAPEI: Consideram ca ar fi inca foarte mult de lucru. Vesticii au conceptii si valori diferite, in consecinta se prefera utilizarea unor materiale mai “performante” (de ex: vata minerala, fatade ventilate).
Ce alternative exista?
Ce alternative exista la izolatia termica pe baza de polistiren? Care ar fi diferentele de pret si executie?
VASILE BRAD, MAPEI: Alternativele ar fi peretii dubli, termoizolarea cu boltari BCA, aplicarea de spuma poliuretanica prin spray-ere, aplicarea de vata minerala sau placi de pluta, realizarea fatadelor ventilate. As mentiona vata minerala ca o alternativa la polistiren din mai multe motive. Este net superioara ca rezistenta la foc si permeabilitate la difuzia vaporilor de apa. Diferenta de pret nu este semnificativa atunci cand vorbim despre avantajele sistemelor pe termen lung.RAZVAN BOBE, BAUMIX: Vata minerala bazaltica – pentru obtinerea aceluiasi grad de izolare a peretilor vata minerala costa de 2,5 ori mai mult. Termoizolatia poliuretanica rigida – procedeu nou intrat pe piata, preturile sint prohibitive. Fatade ventilate – aspect estetic si durabilitate foarte mare, costul cel mai mare
Alternativele la polistiren sunt reprezentate de vata minerala sau pluta. Investitia pentru acest tip de termoizolare este mult mai mare si se amortizeaza in circa 12 ani, fata de 5-7 ani in cazul celei cu polistiren.
MIRCEA OCHINCIUC, arhitect: Orice solutie alternativa nu poate fi elaborata si recomandata decat in urma unor studii, teste si verificari la care sa participe furnizorii de materiale de constructii si specialistii in cercetarea sistemelor de protectie.
