Aderarea la Schengen, o "fata Morgana"

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a inceput anul cu o declaratie in forta, sustinand ca omologul olandez, Frans Timmermans, a carui tara s-a opus cel mai adesea intrarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, este un bun cunoscator al Romaniei si are "un anumit grad de deschidere pozitiva" privind subiectul Schengen, scrie Mediafax.

"Este adevarat ca in cursul zilei de luni, ieri, am avut o discutie cu omologul meu olandez, care este un bun cunoscator al Romaniei si al realitatilor romanesti. Intr-o fosta capacitate anterioara de ministru al Afacerilor Europene al Olandei, a fost, de altfel, si unul din sprijinitorii consecventi ai procesului de negocieri pentru aderarea Romaniei la UE (...) E un om cu foarte multa experienta si care cunoaste realitatile romanesti din proprie experienta, si nu din relatarile din presa. Spun asta pentru ca este foarte important si exista un anumit grad de deschidere pozitiva pe care am inregistrat-o de la bun inceput", a declarat Corlatean, la 16 ianuarie, intr-un interviu la RRA, despre Timmermans, numit ministru de Externe in guvernul instalat la Haga in toamna anului 2012.

O zi mai tarziu, ministrul de Interne, Radu Stroe, evoca si el deschiderea si disponibilitatea spre dialog a omologilor din Germania si Olanda in sensul adoptarii Deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene si maritime la Consiliul JAI din 7 martie.

"Dialogul cu ministrii olandez si german s-a concentrat pe un schimb de idei si puncte de vedere circumscris finalizarii procesului de aderare a Romaniei la spatiul Schengen, demnitarul roman reiterand dorinta ca la 7 martie 2013, cu ocazia Consiliului JAI, sa fie adoptata Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene si maritime", potrivit unui comunicat de presa al MAI, in urma unei reuniuni informale a JAI, la Dublin.

Omologii din Germania si Olanda au aratat deschidere si disponibilitate spre dialog in sensul adoptarii Deciziei, precizand ca, dupa publicarea raportului MCV, vor relua discutiile la nivel intern, pe palierul guvernamental si parlamentar, in legatura cu acest subiect, relateaza comunicatul mentionat.

Cu prilejul publicarii raportului MCV, la 30 ianuarie, purtatorul de cuvant al CE Mark Gray a declarat ca, in opinia Comisiei, "Romania indeplineste conditiile specifice de intrare in Schengen". Raportul MCV stabilea insa ca, desi s-au facut unele progrese, Romania ar trebui sa faca mai mult pentru functionarea statului de drept. In plus, Mark Gray preciza ca in cazul recomandarilor facute Guvernului de la Bucuresti de catre Comisia Europeana - dupa criza constitutionala din vara lui 2012 - acestea au fost partial indeplinite, partial nu. Aceste concluzii aveau sa fie folosite ulterior ca argument pentru respingerea la Schengen de catre state care fac legatura intre cele doua dosare.

Presedintele Traian Basescu a citit diferit raportul, declarand, la 3 februarie, ca va sustine fara rezerve mentinerea pe agenda din martie a Consiliului European a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, temeiul fiind progresele din raportul MCV pe functionarea institutiilor, problemele fiind la respectarea de catre politicieni a statului de drept.

Premierul Ponta l-a informat, la 4 februarie, pe presedintele CE, Jose Manuel Barroso, ca intentioneaza sa transmita tuturor sefilor de stat si de guvern din UE o scrisoare semnata atat de el, cat si de presedintele Traian Basescu si liderii celor doua Camere ale Parlamentului in vederea unei decizii favorabile aderarii Romaniei la Schengen.

In replica, presedintele Traian Basescu a declarat, la 7 februarie, ca o simpla solicitare de a intra in Schengen este "superfluu", el aratand ca, inainte de a cere acest lucru pe toate vocile, Romania trebuie sa arate ca a inteles mesajele UE in privinta statului de drept. La 10 februarie, seful statului revenea asupra subiectului, sustinand ca scrisoarea premierului si a celor doi lideri ai Parlamentului ar trebui sa aiba ca subiect indreptarea aspectelor negative din MCV.

"Este nevoie absoluta de o scrisoare semnata de principalii decidenti politici care pot face ceva in indreptarea aspectelor negative semnalate in raport. De aceea, mai sugerez o data sa se renunte la jocul 'o scrisoare in care sa cerem sa intram in Schengen si sa o semnam toti', pentru ca o astfel de scrisoare nu ar starni decat zambete. Eu cred ca scrisoarea trebuie sa fie semnata de principalii decidenti ai majoritatii parlamentare, premierul, presedintele Senatului si presedintele Camerei, in care sa ia punct cu punct aspectele negative din raportul MCV si sa transmita pozitia in raport cu cele semnalate", a declarat Traian Basescu, in conferinta de presa.

Dupa vizita sefului diplomatiei la Haga, la 12 februarie, MAE transmitea, intr-un comunicat, ca ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, i-a transmis omologului roman ca Guvernul Olandei nu mai conditioneaza aderarea Romaniei la Schengen de MCV.

La 21 februarie, premierul socialist francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat ca Franta sustine principiul integrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen, pe baza unui calendar care va fi stabilit cu partenerii europeni la Consiliul JAI, din luna martie. "Am abordat si problema aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, iar pozitia Frantei este cunoscuta: Franta sustine acest principiu pe baza unui calendar care va fi stabilit cu partenerii europeni si care urmeaza sa fie discutat la urmatorul Consiliu al ministrilor de Justitie si Afaceri Interne, din luna martie", a spus Ayrault, intr-o conferinta de presa sustinuta impreuna cu premierul Victor Ponta.

La 25 februarie, Crin Antonescu a discutat, ca de la lider liberal la lider liberal, cu premierul olandez, Mark Rutte, despre problematica aderarii Romaniei la Schengen si MCV. Antonescu i-a prezentat lui Rutte progresele Romaniei privind aderarea la Schengen si a primit asigurari ca Olanda va face evaluarea lor obiectiva, conform unui comunicat PNL. Intors acasa, liderul Senatului avea sa spuna ca "premierul Mark Rutte si Guvernul Olandei nu vor lega raportul MCV de Schengen".

Inainte de JAI, premierul Victor Ponta avertiza, la 1 martie, ca Romania are semnale ca exista o mare probabilitate ca aderarea la Spatiul Schengen sa fie din nou amanata, pentru luna octombrie, la solicitarea unei tari sau a doua state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia sa fie luata in toamna. In aceeasi zi, seful diplomatiei rabufnea, sustinand ca, in cazul unui refuz, Bucurestiul nu mai este interesat de Schengen.

"Daca noi nu vom obtine o decizie corecta, legitima, (inseamna - n.r.) faptul ca acest proces bazat pe niste criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat sa fac parte din acest proces. Si e bine de retinut. (...) Asa cum am trait fara Schengen, putem sa traim in continuare. Prezentam, scoatem pasaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani si daca UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, sa invite Romania, sa o faca", a afirmat Corlatean, la Realitatea TV.

Doua zile mai tarziu, ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, intr-un interviu pentru Der Spiegel, ca va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen.

"Chiar si considerarea aderarii partiale, adica intrarea cu aeroporturile si porturile maritime, este scoasa de la masa discutiilor", a completat ministrul german. "Extinderea spatiului Schengen va fi acceptata de catre cetatenii nostri numai in conditiile in care sunt asigurate premisele de baza", a spus Friedrich. "In momentul de fata nu este cazul", a adaugat el.

In timp ce la Bucuresti "palatele" se certau si se acuzau pe subiectul Schengen, ministrii de Interne conveneau, la 7 martie, sa amane decizia privind aderarea Romaniei si Bulgariei pana la o data ulterioara nedefinita. Ministrul de Interne, Radu Stroe, anunta, la Bruxelles, ca Germania, Finlanda si Olanda au exprimat in Consiliu pozitii impotriva aderarii, invocand conditionarea de MCV.

La 12 martie, presedintele Traian Basescu propunea Parlamentului si Guvernului un parteneriat pentru realizarea obiectivului de aderare la spatiul Schengen, el apreciind ca aceasta este "o datorie fata de romani". Si CSAT decidea, la 3 aprilie, ca "integrarea in spatiul Schengen constituie un obiectiv fundamental care trebuie asumat la nivel national de catre toti factorii de raspundere", potrivit unui comunicat transmis de Administratia Prezidentiala dupa sedinta Consiliului.

Dupa ce declarase ca Romania poate trai si fara Schengen, ministrul de Externe, Titus Corlatean, a revenit la sentimente mai bune si, la 10 iunie, a exprimat, in intrevederea cu omologul german, Guido Westerwelle, "asteptarea legitima" ca o decizie pozitiva privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen sa fie luata pana la sfarsitul anului, potrivit unui comunicat MAE.

Ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, a manifestat, la 12 iunie, in intrevederea cu omologul roman Titus Corlatean, deschidere pentru sustinerea obiectivului Romaniei privind o decizie favorabila pe aderarea la spatiul Schengen pana la finalul lui 2013.

Aflat la Bucuresti in perioada 11-12 iulie, premierul francez, Jean-Marc Ayrault, declara ca Parisul sustine acordarea Romaniei, "in cateva luni", a "semnalului" aderarii la spatiul Schengen cu punctele de frontiera de pe aeroporturi.

"Franta a acordat mereu o atentie sporita intentiei Romaniei, a guvernului roman de a adera la spatiul Schengen, insa, dupa cum stiti, apartenenta la acest spatiu presupune atat drepturi, cat si obligatii. Prin urmare, daca se vrea avansarea negocierilor si nu asteptarea unei etape urmatoare, este nevoie de pragmatism. De aceea, Franta a propus ca masura imediata permiterea deschiderii frontierelor aeriene", a afirmat Ayrault, intr-un interviu acordat Digi 24.