Prin ce trecea leul acum un an?
Toamna anului trecut a surprins cursul de schimb de referinta afisat de Banca Nationala a Romaniei la aproximativ 3,5 – 3,6 lei pentru un euro, nivel ce parea stabil atunci, insa, la inceputul lunii octombrie a urcat rapid pana la 3,9277 lei/euro. In urmatoarele zile, desi cursul a mai scazut, presiunile de pe piata monetara si interbancara nu s-au diminuat, analistii discutand despre un atac speculativ al strainilor asupra leului.
Atacul speculativ asupra monedei nationale din luna octombrie a anului trecut a esuat, explica la acel moment guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, explicand ca pozitiile lungi pe lei ale unor banci nu au mai putut fi finantate si s-au prabusit din cauza ca banca centrala lasase piata fara lichiditati. Astfel, BNR a fortat acesti jucatori sa isi inchida pozitiile in pierdere.
Tot in acelasi timp, dobanzile de pe piata interbancara au explodat la peste 100% din cauza speculatiilor prea mari pe leu, in conditiile in care dobanda de politica monetara era de 10,25% pe an.
Dealerii din banci au explicat ca la baza cresterii dobanzilor interbancare in luna octombrie din 2008 au stat speculatorii, care au mizat pe deprecierea leului spre 4 lei/euro, prin contracte la termen pentru care nu aveau nevoie de bani decat la scadenta lor. La scadenta contractelor, cand jucatorii au fost nevoiti sa faca rost de lei pentru a-si inchide pozitiile si a pleca cu euro, au fost luati prin surprindere pentru ca in piata nu mai erau suficienti lei.
Chiar si la dobanzi de peste 100% bancile locale nu au fost dispuse sa dea leii pe care ii aveau pe piata, mai ales in conditiile in care atacul speculativ asupra leului s-a petrecut in apropierea unei noi perioade in care bancile trebuiau sa isi constitutie rezervele minime obligatorii (n.r. – data de 23 a fiecarei luni marcheaza inceputul unei noi perioade de rezerva).
Interventiile pe care BNR le-a facut in perioada respectiva in piata au fost explicate de guvernatorul BNR astfel: "A te juca pe ecran cu cotatiile este un mare pacat intr-o piata care se doreste functionala, asa ca am vrut sa vedem care sunt cotatiile reale, sa verificam daca ceea ce este pe ecran, este si in realitate".
Atacul speculativ asupra monedei nationale din luna octombrie a anului trecut a esuat, explica la acel moment guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, explicand ca pozitiile lungi pe lei ale unor banci nu au mai putut fi finantate si s-au prabusit din cauza ca banca centrala lasase piata fara lichiditati. Astfel, BNR a fortat acesti jucatori sa isi inchida pozitiile in pierdere.
Tot in acelasi timp, dobanzile de pe piata interbancara au explodat la peste 100% din cauza speculatiilor prea mari pe leu, in conditiile in care dobanda de politica monetara era de 10,25% pe an.
Dealerii din banci au explicat ca la baza cresterii dobanzilor interbancare in luna octombrie din 2008 au stat speculatorii, care au mizat pe deprecierea leului spre 4 lei/euro, prin contracte la termen pentru care nu aveau nevoie de bani decat la scadenta lor. La scadenta contractelor, cand jucatorii au fost nevoiti sa faca rost de lei pentru a-si inchide pozitiile si a pleca cu euro, au fost luati prin surprindere pentru ca in piata nu mai erau suficienti lei.
Chiar si la dobanzi de peste 100% bancile locale nu au fost dispuse sa dea leii pe care ii aveau pe piata, mai ales in conditiile in care atacul speculativ asupra leului s-a petrecut in apropierea unei noi perioade in care bancile trebuiau sa isi constitutie rezervele minime obligatorii (n.r. – data de 23 a fiecarei luni marcheaza inceputul unei noi perioade de rezerva).
Interventiile pe care BNR le-a facut in perioada respectiva in piata au fost explicate de guvernatorul BNR astfel: "A te juca pe ecran cu cotatiile este un mare pacat intr-o piata care se doreste functionala, asa ca am vrut sa vedem care sunt cotatiile reale, sa verificam daca ceea ce este pe ecran, este si in realitate".
2009 a inceput la un curs de peste 4 lei/euro
Cursul de schimb EUR/RON a inceput anul 2009 la un nou nivel, mai exact peste 4 lei pentru un euro, iar depasirea acestui prag psihologic a creat panica in pietele financiare din Romania.
„Credeti ca e mult?”, a raspuns la inceputul anului guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (foto), pe treptele bancii centrale, intrebat despre cum vede evolutia cursului valutar. Ulterior, pe 22 ianuarie 2009 a fost atins nivelul maxim al cursului de schimb, 4,3127 lei pentru un euro.
De atunci, leul a avut atat sedinte de apreciere cat si de depreciere, insa pe parcursul verii parea ca nivelul cursului de referinta se stabilizase in jurul a 4,2 lei/euro.
De pe urma acestei deprecieri puternice a leului au suferit cel mai mult companiile care aveau un plan de afaceri construit pe un nivel al cursului mai scazut si populatia ce avea de achitat rate la credite in euro, dar ce isi incasau veniturile in lei.
„Credeti ca e mult?”, a raspuns la inceputul anului guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (foto), pe treptele bancii centrale, intrebat despre cum vede evolutia cursului valutar. Ulterior, pe 22 ianuarie 2009 a fost atins nivelul maxim al cursului de schimb, 4,3127 lei pentru un euro.
De atunci, leul a avut atat sedinte de apreciere cat si de depreciere, insa pe parcursul verii parea ca nivelul cursului de referinta se stabilizase in jurul a 4,2 lei/euro.
De pe urma acestei deprecieri puternice a leului au suferit cel mai mult companiile care aveau un plan de afaceri construit pe un nivel al cursului mai scazut si populatia ce avea de achitat rate la credite in euro, dar ce isi incasau veniturile in lei.
Cum se simte leul astazi?
Leul s-a depreciat puternic in ultimele zile, cursul de referinta anuntat de BNR urcand cu peste 5 bani de la inceputul lunii. Parerile economistilor referitoare la deprecierea monedei nationale sunt impartite. Unii au pus aceasta depreciere pe baza contextului regional, in timp ce altii sustin ca vulnerabilitatile economiei romanesti pun presiune pe leu.
„Nu cred ca ne aflam intr-o situatie similara cu cea de acum un an (n.r. - cand incepea atacul speculativ asupra leului), ci leul traverseaza o perioada de depreciere pe fondul unui context regional instabil alaturi de zlot si forint”, a declarat, pentru Wall-Street, Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania.
Raiffeisen Bank estimeaza, in ultimul sau raport, ca un euro va ajunge sa fie cotat cu 4,15 lei in decembrie 2009, insa atrage atentia ca prognoza este in reevaluare.
„Vulnerabilitatile economiei romanesti s-au redus, avem o corectie a deficitului de cont curent peste ceea ce era nevoie, dezechilibrul dintre productivitatea muncii si salarii s-a diminuat, iar probleme economiei noastre s-au atenuat sau sunt pe cale de a se rezolva”, explica Ionut Dumitru.
Totusi, pe piata interbancara un euro a ajuns sa fie cotat si cu peste 4,3 lei. „Prin urmare, din punct de vedere fundamental nu mai exista motive de depreciere suplimentara a leului. Nu cred ca vom ajunge sa vedem zilele acestea un nou maxim al cursului de schimb”, a concluzionat economistul sef al Raiffeisen Bank.
In sens opus, Nicolae Chidesciuc, analistul sef al ING Bank Romania, considera ca presiunile pe leu persista. „Presiunile pe leu sunt aceleasi despre care noi (n.r – ING Bank Romania) am atras atentia de la inceputul anului. Sincer, nu am ceva impotriva leului, dar economia romaneasca este slaba din punct de vedere fundamental”, a declarat, pentru Wall-Street, Nicolae Chidesciuc.
Ultimele prognoze realizate de ING Bank Romania arata ca in urmatoarele 3 luni cursul de schimb va ajunge la 4,45 lei pentru un euro. Analistul sef la bancii estimeaza: „Atata vreme cat nu vom vedea o ajustare a salariilor sau un curs mai slab, leul va ramane sensibil si trebuie luate masuri acum pentru ca efectele lor se vor vedea cu intarizere. Leul va ramane sensibil cel putin 6 – 9 luni de acum inainte”.
„La noi exista o necorelare pronuntata intre nivelul salariilor si cel al productivitatii muncii. In economia romaneasca salariile nu au scazut si chiar se vorbeste, in continuare, de majorari. Este adevarat ca salariile din Romania sunt mai reduse comparativ cu cele din alte state, dar sporuri salariale nu pot fi acordate fara a creste productivitatea”, explica economistul ING Bank Romania.
„Nu cred ca ne aflam intr-o situatie similara cu cea de acum un an (n.r. - cand incepea atacul speculativ asupra leului), ci leul traverseaza o perioada de depreciere pe fondul unui context regional instabil alaturi de zlot si forint”, a declarat, pentru Wall-Street, Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania.
Raiffeisen Bank estimeaza, in ultimul sau raport, ca un euro va ajunge sa fie cotat cu 4,15 lei in decembrie 2009, insa atrage atentia ca prognoza este in reevaluare.
„Vulnerabilitatile economiei romanesti s-au redus, avem o corectie a deficitului de cont curent peste ceea ce era nevoie, dezechilibrul dintre productivitatea muncii si salarii s-a diminuat, iar probleme economiei noastre s-au atenuat sau sunt pe cale de a se rezolva”, explica Ionut Dumitru.
Totusi, pe piata interbancara un euro a ajuns sa fie cotat si cu peste 4,3 lei. „Prin urmare, din punct de vedere fundamental nu mai exista motive de depreciere suplimentara a leului. Nu cred ca vom ajunge sa vedem zilele acestea un nou maxim al cursului de schimb”, a concluzionat economistul sef al Raiffeisen Bank.
In sens opus, Nicolae Chidesciuc, analistul sef al ING Bank Romania, considera ca presiunile pe leu persista. „Presiunile pe leu sunt aceleasi despre care noi (n.r – ING Bank Romania) am atras atentia de la inceputul anului. Sincer, nu am ceva impotriva leului, dar economia romaneasca este slaba din punct de vedere fundamental”, a declarat, pentru Wall-Street, Nicolae Chidesciuc.
Ultimele prognoze realizate de ING Bank Romania arata ca in urmatoarele 3 luni cursul de schimb va ajunge la 4,45 lei pentru un euro. Analistul sef la bancii estimeaza: „Atata vreme cat nu vom vedea o ajustare a salariilor sau un curs mai slab, leul va ramane sensibil si trebuie luate masuri acum pentru ca efectele lor se vor vedea cu intarizere. Leul va ramane sensibil cel putin 6 – 9 luni de acum inainte”.
„La noi exista o necorelare pronuntata intre nivelul salariilor si cel al productivitatii muncii. In economia romaneasca salariile nu au scazut si chiar se vorbeste, in continuare, de majorari. Este adevarat ca salariile din Romania sunt mai reduse comparativ cu cele din alte state, dar sporuri salariale nu pot fi acordate fara a creste productivitatea”, explica economistul ING Bank Romania.
