“Parintele roman este unul de tip ‚closca’, hiperprotectiv cu copilul sau. Modul de gandire cu privire la sustinerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investitie care sa il ajute pe copil peste ani. Am intalnit destule situatii in care copii aflati la varsta scolara nu stiau cum sa cumpere ceva sau cat costa o paine, sau un suc. Este o diferenta foarte mare fata de societatile occidentale la acest capitol”, spune Adina Nica, managing director Open-L Research.

Parintele roman este unul de tip ‚closca’, hiperprotectiv cu copilul sau. Modul de gandire cu privire la sustinerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investitie care sa il ajute pe copil peste ani

Circa 29% dintre romanii care economisesc o fac pentru viitorul copiilor, iar 48% si-au declarat intentia de a face acest lucru in viitorul apropiat. Procentul se afla usor peste media europeana (25%), dar sub cea mondiala (34%).

Este o diferenta intre economisire si investitie; parintii cu venituri mai ridicate prefera sa investeasca pentru copii, iar cei cu venituri medii prefera produsele de economisire. Doar 20% din persoanele sub 18 ani din Romania au o relatia cu banca, desi este foarte important ca inca de mici copiii sa stie ce inseamna economisirea si investitiile - Dana Demetrian, vicepresedinte retail & private banking BCR.

In portofoliul BCR, aproximativ 1% din valoarea totala a depozitelor atrase de la clienti este pe numele copiilor. 53% dintre copiii titulari ai produselor de economisire au peste 14 ani, sunt preponderent baieti (51%) si economisesc pe termen lung (52% pe o perioada de 1 an sau mai mult). Cel mai vandut produs de economisire este cel al Bancii pentru Locuinte. 76% dintre cei care au produse de economisire la BCR, au incheiat un contract Bauspar pentru copii.

“Multi parinti nu dau banii ‘pe mana’ copiilor, temandu-se ca acestia vor fi cheltuiti pe lucruri inutile, insa astfel copiii ajung sa nu stie sa administreze un buget. Autocontrolul financiar se educa doar prin exercitiu si foarte multi copii, dupa varsta de 7 ani, isi doresc sa aiba un ‘buget’ saptamanal sau lunar. Important este ca dupa ce isi cheltuiesc suma alocata intr-o perioada de timp, acestia sa nu primeasca alti bani”, mentioneaza Bogdana Bursuc, psihoterapeut si director al Mind Institute.

In ceea ce priveste adolescentii si tinerii adulti romani (persoane cu varste intre 14 si 25 de ani), studiul BCR – Erste arata ca acestia cheltuiesc, in medie, 33 de euro lunar pe haine, incaltaminte si alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte tari din estul si centrul Europei (ECE), fiind intrecuti doar de austrieci – 57 de euro. Cehii si slovacii aloca, spre exemplu, doar 21 euro, ungurii – 17 euro, croatii – 22, iar sarbii – 18 euro. Mai departe, Romania are, cu exceptia Austriei, cei multi tineri din grupa de varsta 17-19 ani care detin un telefon de tip smartphone. Atunci cand sunt intrebati de unde provin banii, tinerii romanii au cea mai mica rata de raspuns la categoria “joburi part-time sau full time” – 76%, in timp ce cehii se afla la 99%, austriecii la 98%, slovacii sim croatii la 97%, iar ungurii la 82%.

Citeste si:

Potrivit studiilor Erste, principala sursa de educatie financiara a tinerilor din Romania ramane familia, intr-o proportie covarsitoare – 95%, in timp ce scoala detine un procent de 9%, iar bancile doar 5%.

Foto: Shutterstock / Pile of Coins