“Intre 2010-2013 am investit aproximativ 650.000 de euro pentru dezvoltarea tehnologica, a mediului de lucru si a mediului exterior. In urmatorii 2 ani nu sunt prevazute sume semnificative in investitii. Ne vom concentra in afara domeniului KUMA de activitate, pe dezvoltarea aptitudinilor angajatilor, pe cresterea notorietatii brandului si pe finalizarea implementarii lean management in firma (process inceput in 2013 si cu termen de finalizare 2015”, a declarat pentru wall-street.ro – Camelia Olesen, director executiv Kuma Romania.

Tot in acest interval, compania daneza a a chizitionat o masina de turnare automata germana in urma unei investitii de aproximativ 300.000 de euro, finalizata in ianuarie 2011 partial cu bani europeni, care a condus la imbunatatirea aerului degajat in atmosfera.

“Lucram in continuare la principiul «friendly environment» atat prin educatia angajatilor proprii, dar si prin investitiile interioare realizate in sisteme de ventilatie a aerului”, a completat managerul Kuma.

Mai mult, filiala locala a grupului Kuma a implementat reguli simple de sortare a deseurilor inainte ca legislatia romaneasca sa prevada aceste norme.
“Selectia deseurilor incepe de la sortarea rebuturilor din marmura compozita, a galetilor din plastic in care se prepara material, filtrelor impregnate - toate aceste deseuri de compozit se transporta si se incinereaza la Ploiesti, intr-un cuptor specializat. Evident ca arderea deseurilor costa comapnia lunar aproximativ 2. 000 de euro, la care se adauga transportul specializat si agreat de Ministerul Mediului – alti 1.000 de euro.

Cu ce este diferit sistemul danez decat cel romanesc

Eforturile financiare facute de Kuma in Romania nu se fac si in Danemarca, a subliniat Olesen.
“Statul danez a construit incineratoare in majoritatea oraselor daneze, unde arde selectiv deseuri - inclusiv de materiale compozite - arderea producand energie termica blocurilor, energie mai ieftina decat gazul sau cea electrica. Cu alte cuvinte firma Kuma Danemarca nu cheltuieste bani si timp cu incinerare / transport, ci primeste bani de la statul danez pentru ca furnizeaza materie prima pentru energie termica”, a precizat sefa Kuma Romania.

Piata romaneasca de lavoare pentru bai si bucatarie a suferit un declin de aproape 50% in plina criza, arata datele Kuma Romania

Citeste si:

In acest moment, 65% din vanzarile Kuma pe piata autohtona se indreapta catre proiecte rezidentiale, hoteliere, sedii de birouri, spatii comerciale si de utilitate publica (stadioane, aeroporturi etc), in timp ce restul de 35% sunt directionate catre clientii finali. Din totalul vanzarilor companiei insa, 80% merg la export.

Danezii de la Kuma detin pe piata locala o fabrica in Banesti de unde peste 80% din productie merge la export pe pietele nordice (Danemarca, Suedia, Norvegia), dar si pe alte piete vestice precum Franta, Olanda, Ungaria sau Bulgaria

In Romania, Kuma are o retea de distribuitori,formata in general din magazine mari specializate in amenajarea bailor cum ar fi DELTA Studio, Romstal, Ambient in Transilvania, dar si in alte magazine de specialitate din tara.

Producatorul de lavoare pentru bai si blaturi de bucatarie Kuma Romania este prezent pe piata locala de 15 ani. Cu o cifra de afaceri de aproape 3 milioane euro, compania detine o fabrica in Romania, la Banesti – Prahova, unitate ce a absorbit o investitie de peste 2 milioane de euro si care are o capacitate / an de 50.000 de concepte.

Principalii producatori de lavoare prezenti pe piata locala sunt Kuma, Sanotechnik, Aquaform, Bianca sau Duravit.