Principalele cauze ale „Miracolului romanesc” din noiembrie 2014 si ale „Strazii” din noiembrie anul acesta sunt (i) libertatea redusa a proprietatii (drepturile reduse de proprietate) si (ii) coruptia extinsa. Dimensiunile neadecvate ale acestor libertati (1) nu permit Romaniei sa se dezvolte, dar permit extragerea de rente. Rentele sunt extrase de cei care reprezinta simbioza aparuta in 1989 intre noua clasa politica, pe de o parte, si noua elita de afaceri, pe de alta parte. Impotriva acestei Simbioze s-au indreptat si „Miracolul” si „Strada”. Ea explica esecul trecerii la capitalism competitiv in Romania si este principalul adversar al bunastarii.
Simbioza este produsul transformarii de catre liderii comunisti a capitalului politic in capital economic. In schimbul libertatii politice oferite cetatenilor in 1989, fosta nomenclatura si protejatii ei au primit afacerile acestei tari. Tranzactia a fost posibila deoarece ei s-au metamorfozat in „noua clasa politica” si in „noua birocratie”, generand din randurile lor noua elita de afaceri cu statul. Astfel, Simbioza s-a localizat la nivelul partidelor politice si a elitei de afaceri, fara a deveni una cu acestea, dar fiind suficient de mult un constituent al lor incat sa-si impuna propriul ei scop.
Scopul ultim al Simbiozei a fost si este sa impiedice dezvoltarea peste o anumita limita a unei elite autentice de afaceri, separate de politic, care ar fi dus la insasi desfiintarea ei, a Simbiozei. In acest scop, Simbioza a tintit permanent sa mentina libertatea proprietatii la niveluri scazute si sa mentina o minima influenta asupra justitiei, facand loc coruptiei. In perioada 1989-2008 nu a existat niciun obstacol serios in atingerea acestui scop. Astfel, Simbioza a reusit sa-i mentina pe cei mai multi – salariati sau firme – dependenti de redistribuirea de la bugetul public. In acest scop, ea a avut grija sa produca reglementari neclare, contradictorii si partinice, care sa faca orice afacere dependenta de interpretarea reglementarilor de catre o administratie corupta si o justitie nelibera. Pastrand controlul asupra justitiei si administratiei, Simbioza a putut stabili cine castiga din afacerile cu statul si care afaceri sunt „calcate” de controale si care sunt „pasuite”. Stapanii acestor afaceri, au transferat resurse financiare catre cei din politica si administratie, in special prin intermediul companiilor de stat.
Citeste si:
Sub presiune externa, Simbioza a trebuit sa accepte si unele progrese, mai ales in ariile expuse direct interactiilor cu stainatatea. Astfe s-a progresat in ceea ce priveste libertatea monetara (77,3), libertatea fiscala (86,9), libertatea definita de cheltuielile guvernamentale (62,3), libertatea de afaceri (69,8), libertatea investitionala (80), libertatea comertului (88), libertatea financiara (50) si libertatea muncii (68,6)2 . Aceste progrese au facut ca in 2007, economia Romaniei sa fie una moderat libera. Cu exceptia anilor 1998 si 1999, cand coruptia s-a redus temporar, nu s-a facut insa niciun progres in ceea ce priveste libertatea proprietatii (clarificarea drepturilor de proprietare) si reducerea coruptiei. Astfel, in prima sa perioada (1989-2008), scopul Simbiozei a fost atins.
A doua etapa in atingerea scopurilor operationale ale Simbiozei a inceput in 2009. Criza economica a insemnat pierderea unor importante resurse de catre firme si angajati. Simbioza a fost nevoita sa faca loc unor progrese atat in ceea ce priveste reducerea coruptiei, mai vizibile in anii 2014 si 2015, cat si referitor la libertatea proprietatii. Astfel, o serie de resurse, care anterior se transformau in rente ale Simbiozei, au fost eliberate, compensand partial pierderile cauzate de criza economica fimelor oneste si salariatilor. A fost pentru prima data cand Simbioza a cedat atat in legatura cu libertatea proprietatii cat si in ceea ce priveste coruptia, dovedind o capacitate mare de adaptare. Aceasta capacitate nu trebuie neglijata de cei care se vor lupta cu ea de acum incolo.
Citeste si:
Totusi, comparativ cu tarile dezvoltate, coruptia este inca foarte mare, iar libertatea proprietatii este inca foarte mica. Aceste niveluri arata ca Simbioza nascuta in 1990 este puternic prezenta in societatea romaneasca. Efectele ei nocive, adica lipsa libertatii proprietatii si coruptia, nu sunt, de regula, percepute in mod direct de fiecare in parte ca socuri. Ele sunt mai degraba percepute ca parte din conditiile de zi cu zi ale vietii, neaparand ca evenimente bine localizate, desi sunt permanent daunatoare pentru oamenii obisnuiti si pentru societate in ansamblu.
Totusi, asa cum s-a dovedit in seara de 30 octombrie 2015, coruptia poate produce tragedii individuale, familiale sau sociale. Un astfel de moment are o forta revelatoare de tera-ori mai mare decat valorile reci, neutre si depersonificate ale unor indici care arata coruptia inalta din Romania. In seara aceea, chipul hidos al Simbiozei imorale, lacome de bogatie materiala si de vieti omenesti, lasa, indiferenta la suferinta provocata de saracie si aroganta, a fost vazut mai clar ca niciodata.
Citeste si:
Uratenia Simbiozei mai fusese vazuta de multe ori inainte: la Mineriada, in 13-15 iunie 1990, la decapitarea unor institutii in iulie 2012, la atacul asupra justitiei in „Martea neagra” a lui 2013, pentru a da cateva exemple. Niciodata fata sub care s-a aratat nu a fost vazuta si inteleasa in acelasi timp de foarte multi. De exemplu, la Mineriada, sub influenta propagandei, multi oameni chiar credeau ca minerii restabilesc ordinea pe care, aparent, Romania o pierduse. Pe 30 octombrie insa, pocitania a avut ghinionul sa fie vazuta si inteleasa de aproape toata tara, fara dubii.
Acest fapt face ca Simbioza sa intre intr-o a treia etapa, in care, pentru a putea limita in continuare libertatea proprietatii si a prezerva coruptia, va trebui sa se redeghizeze, pentru a ca prezenta ei in politica si afaceri oneroase cu statul sa nu mai poata fi recunoscuta. Scopul temporar este o operatie de chirurgie plastica reusita. Cei care alcatuiesc Simbioza stiu ca nu vor reusi sa se deghizeze din nou decat daca se folosesc de ceea ce pare astazi respectabil de catre „Strada”.
Citeste si:
„Strada” a negat valoarea reprezentantilor cunoscuti ai clasei politice si a cerut instituirea domniei legii si numirea in functii publice pe criterii de competenta. Indeplinirea completa a acestor cereri echivaleaza cu moartea Simbiozei, caci domnia legii inseamna cresterea concomitenta a libertatii proprietatii si reducerea masiva a coruptiei, adica opusul ratiunii de a fi al Simbiozei. Totusi, sansele ca Simbioza sa satisfaca in aparenta aceste cereri si sa supravietuiasca sunt mari.
Aceste sanse crescute vin din doua surse. Pe de o parte, putini oameni stiu ca domnia legii inseamna atat o libertate inalta a proprietatii, cat si cvasi lipsa coruptiei, asa ca oamenii vor fi satisfacuti daca vor vedea o reducere sesizabila a coruptiei. Totusi, daca libertatea proprietatii ramane in continuare scazuta, reducerea coruptiei nu va fi decat temporara, ca in anii 1998 si 1999, coruptia putand reveni la niveluri inalte la un moment convenabil Simbiozei.
Citeste si:
Pe de alta parte, Simbioza a supravietuit pentru ca, pana in prezent, in posturile cheie din politica si din unele institutii nu s-a produs o circulatie a elitelor, ci doar o reproducere a lor, chiar daca in interiorul institutiilor a avut loc o anumita circulatie a elitelor. Reproducerea elitelor la varf a fost o conditie pentru mentinerea coruptiei inalte si a neclaritatilor privind drepturile de proprietate, care, impreuna, au constituit baza reproducerii Simbiozei.
In consecinta, pentru a supravietui, Simbioza va fi nevoita sa faca doua lucruri esentiale: (i) sa accepte reducerea coruptiei, avand grija ca libertatea proprietatii (drepturile de proprietare) sa ramana in continuare redusa (neclare); si (ii) sa mimeze initierea procesului de circulatie a elitelor. Adaptabila si avind experienta din ultimii 25 de ani, Simbioza va cauta solutii pentru a indeplini cele doua conditii.
Citeste si:
Baza pentru solutii este oferita de insasi faptul ca cei mai multi oameni nu inteleg ca, pentru a institui domnia legii, cele doua libertati – cea a proprietatii si cea fata de coruptie – trebuie sa progreseze impreuna. Din moment ce o reducere notabila a coruptiei poate fi considerata ca satisfacatoare de catre societate in ansamblu, chiar daca libertatea proprietatii ramane scazuta, atunci Simbioza va sprijini lupta pentru reducerea coruptiei, astfel asigurandu-se ca prima conditie a supravietuirii ei este indeplinita.
Totusi, avind in vedere ca este dificil de redus coruptia fara a creste libertatea proprietatii, indeplinirea acestei conditii este mai degraba chestionabila.
Admintand ca reducerea coruptiei este suficient de insemnata pentru a da satisfactie societatii, atunci si cea de-a doua conditie – mimarea declansarii procesului de circulatie a elitelor – este usor de indeplinit. O circulatie autentica a elitelor inseamna reformarea partidelor si, astfel, a clasei politice, care ar duce la reducerea coruptiei si la clarificarea drepturilor de proprietate. O circulatie mimata insemna promovarea unor noi fete in partide si guverne, care chiar vor reduce temporar coruptia, dar care nu vor permite cresterea libertatii proprietatii. Aceasta este strategia pe care o va urma Simbioza pentru a se salva.
Ideal din punctul de vedere al Simbiozei ar fi sa poata mima circulatia elitelor cu politicieni care o compun si care pot fi numiti membri ai guvernului. Cu acesti politicieni, mimarea nu prezinta niciun risc major. Totusi, cateodata, de exemplu cand mai este putin timp pana la alegeri, pentru a evita erodarea la guvernare, partidele prefera sa promoveze guverne de tehnocrati. Dar daca sub presiunea „Strazii”, reducerea coruptiei devine obligatorie, atunci mimarea circulatiei elitelor nu poate avea loc cu tehnocrati autentici. In aceasta situatie, Simbioza incerca sa prezinte un guvern de politicienii care indeplinesc conditiile de studii (nu neaparat de educatie) si imagine pentru a fi prezentati drept tehnocrati.
Daca nu va reusi insa, atunci Simbioza va fi obligata sa coopereze cu un guvern de tehnocrati autentici. In termeni practici, ea va sprijini un astfel de guvern, cu conditia ca acesta sa-si limiteze actiunile si reformele la reducerea coruptiei, fara a aplica reforme care clarifica drepturilor de proprietate, ceea ce e dificil de realizat. Exact din acest motiv, Simbioza va vota si va aplauda guvernul de tehnocrati autentici prin reprezentantii sai din partide si din elita de afaceri cu statul pentru orice mic progres in aceasta directie. Vom vedea insa (mai degraba) spaima acestor reprezentanti si piedicile pe care ei le vor pune guvernului de tehnocrati, ori de cate ori reformele vor viza cresterea libertatii proprietatii.
Daca urmatorul guvern al Romaniei va fi unul de tehnocrati autentici, vom avea ocazia sa vedem angoasa reprezentantilor Simbiozei. Ei stiu ca cei mai multi oameni nu inteleg legatura organica dintre reducerea coruptiei si cresterea libertatii proprietatii. In consecinta, vor sprijini si aplauda masurile care vor reduce coruptia, dar vor incerca sa obtina sprijinul populatiei impotriva masurilor de crestere a libertatii proprietatii. In acest scop, in mod incorect si neonest, vor prezenta masurile care duc la cresterea libertatii proprietatii in contrapondere cu masurile care duc la cresterea cheltuielilor sociale.
1 Iata cum defineste si masoara Heritage Foundation indicele drepturilor de proprietate: „Componenta drepturilor de proprietate este o evaluare a abilitatii indivizilor de a acumula proprietati private, asigurate de legi clare, a caror aplicare este pe deplin asigurata de stat. Ea masoara gradul in care legile unei tari protejeaza proprietatea privata si gradul in care guvernul sau asigura aplicarea acelor legi. Ea de asemenea considera probabilitatea ca proprietatea privata va fi expropriata si analizeaza independenta sistemului judiciar, existenta coruptiei in interiorul sistemului judiciar si abilitatea indivizilor si a afacerilor sa impuna aplicarea contractelor.” Referitor la indicele privind coruptia (freedom from corruption), Heritage Foundation defineste fiecare indice din 10 in 10 pana la 100. Pentru valorile dintre doua intervale, se combina definitiile celor doua limite. In cazul Romaniei, indicele privind coruptia pentru anul 2015 este de 40, crescind de la 37,7 cit era in 2014. Iata definitiile date de Heritage Foundation pentru limita de 40: „Sistemul de tribunale este profund ineficient si intarzierile sunt asa de mari ca descurajeaza utilizarea sistemului de tribunale. Coruptia este prezenta si sistemul judiciar este influentat de catre alte ramuri ale guvernului. Exproprierea este posibila.” Pentru limita de 30 Heritage Foundation arata ca: „Detinerea proprietatii este slab protejata. Sistemul de tribunal este profund ineficient. Coruptia este extinsa si sistemul judiciar este puternic influentat de alte ramuri ale guvernului. Exproprierea este posibila.” (vezi http://www.heritage.org/index/property-right).
2 In paranteza sunt valorile indicilor referitor la libertatile respective pentru anul 2015. Cu cat sunt mai mari valorile indicilor, cu atat sunt mai mari libertatile respective.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
