Materia fiscalitatii este, fara indoiala, printre materiile supuse modificarilor celor mai frecvente. Codul fiscal este printre exemplele cele mai cunoscute si cele mai nefericite din acest punct de vedere. Este atat de cunoscut si acceptat acest aspect, incat, pentru actorii vietii economice, persoanele fizice sau juridice, modificarea a devenit regula, iar nu exceptia. Si mai regretabil este faptul ca aceste modificari aduse legislatiei fiscale sunt, de cele mai multe ori, diametral opuse: asupra a ceea ce se propune astazi, se revine maine si se adopta in ziua urmatoare.
Poate fi aceasta atitudine oscilanta a autoritatilor fiscale cu privire la aceeasi problema sanctionata juridic?
In Franta, jurisprudenta a creat un mecanism specific de aparare a contribuabilului impotriva inconsecventei autoritatilor fiscale. Astfel, contribuabilul are posibilitatea de a opune autoritatii propria ei interpretare, atunci cand aceasta este favorabila normei juridice interpretate. Mai precis, atunci cand in fata unei situatii de fapt similare, autoritatile fiscale aplica legea intr-o interpretare diferita fata de o interpretare anterioara, contribuabilul are dreptul sa se prevaleze de interpretarea anterioara a autoritatii, in cazul in care aceasta este mai favorabila.
Prin urmare, organul fiscal este tinut de propria atitudine, sau, altfel spus, propria atitudine ii este opozabila in situatii similare. In acest mod, se pastreaza gradul de previzibilitate al actiunilor autoritatilor fiscale. Bineinteles, aceast mecanism de protectie a contribuabilului se refera la actiuni ale autoritatii avand un anumit grad de formalism, iar nu la simple declaratii sau atitudini vadit neangajante.
In cazul schimbarii atitudinii autoritatilor fiscale cu privire la modificarile legislatiei este evident ca nu suntem intr-o situatie in care se poate sustine ca autoritatile fiscale pot fi tinute de atitudinea anterioara si ca acestea pot fi sanctionate pentru simpla schimbare. Aceasta ar fi un nonsens.
Cu toate acestea, deosebit de relevant mi se pare faptul ca, la data scrierii acestor randuri, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a pronuntat o hotarare prin care reaminteste ca principiul securitatii juridice este pe deplin aplicabil in materie fiscala. In acest sens, Curtea precizeaza ca legislatia fiscala trebuie sa fie precisa, iar aplicarea acesteia sa fie previzibila pentru justitiabili.
Prin urmare, o reglementare care impune obligatii fiscale unui contribuabil trebuie sa permita acestuia sa cunoasca cu exactitate intinderea obligatiilor pe care le impune aceasta, iar aceste obligatii sa fie previzibile.
Or, previzibilitatea impunerii anumitor obligatii fiscale in sarcina contibuabilului poate si trebuie sa fie analizata si din perspectiva atitudinii autoritatii fiscale fata de impunerea acestor obligatii, atitudine care este adusa la cunostinta contribuabilului.
Elaborarea modificarilor legislatiei fiscale trebuie sa respecte, astfel, o anumita consecventa, care impune autoritatilor respectarea unei minime previzibilitati si coerente. Modificarea brusca si nejustificata a atitudinii nu poate corespunde unei astfel de cerinte minime.
In acest context, o atitudine oscilanta, inconsecventa autoritatii cu privire la aceeasi situatie, poate si trebuie sa fie sanctionata sub aspectul incalcarii principiului securitatii juridice.
Astfel, principiul securitatii juridice va ingloba si o asa numita securitate administrativa, in sensul previzibilitatii atitudinii administratiei, si va asigura, in consecinta, si respectarea opozabilitatii atitudini autoritatii fiscale fata de ea insasi, conducand spre o dorita responsabilizare a acesteia.
Bogdan Marculet este avocat in cadrul Niculeasa Law Office, un cabinet de avocatura de tip boutique specializat in drept fiscal si in domeniile reglementate, oferind atat servicii de consultanta, cat si de reprezentare a clientilor in fata instantelor judecatoresti si arbitrale.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
