Este binecunoscut faptul ca majoritatea asiguratorilor inregistreaza pierderi de pe urma RCA, in contextul in care desbagubirile sunt mari, iar primele sunt mici sau cel putin sunt mentinute sub pragul de rentabilitate de unele companii in scopul de a obtine cota de piata.

Potrivit ordinului dat de CSA saptamana trecuta, tarifele de prima la politele auto RCA vor fi stabilite astfel incat subscrierile estimate pentru urmatoarele 12 luni sa acopere riscurile asumate, cheltuielile aferente si marja de profit a asiguratorului.

Tariful RCA va include cheltuielile si profitul companiei de asigurari

Tariful RCA va include cheltuielile si profitul companiei de asigurari

"Pentru fiecare categorie de riscuri omogene considerate, asiguratorii au obligatia de a stabili tarifele de prime astfel incat, cu o probabilitate de cel putin 99,5%, primele estimate pe urmatoarele 12 luni sa acopere toate riscurile asumate, toate cheltuielile aferente si marja de profit a asiguratorului, cu respectarea legislatiei si a principiilor actuariale general acceptate", se arata in Ordinul CSA 3/2013 de aprobare a normei respective.

Ce inseamna acest lucru? Pretul celor mai ieftine polite din piata se vor ajusta in sus, pentru ca firmele emitente sa faca dovada ca isi fac marja de profit. In prezent, pretul celor mai scumpe polite RCA din piata poate fi de pana la trei ori mai mare fata de cele mai ieftine polite, situatie care a dus si la o scadere a calitatii si la numeroase probleme in ceea ce priveste respectarea angajamentelor de despagubire de catre firmele care factureaza cele mai joase prime.

Scopul CSA: respectarea directivelor UE sau apararea consumatorului?

Nenumaratele plangeri adresate CSA de catre asiguratii care nu si-au mai primit despagubirile de la cateva firme recunoscute in piata pentru astfel de practici si care practica tarife "mai mult decat competitive" ar putea sa justifice aceasta norma emisa de Comisie.

De asemenea, o directiva a Uniunii Europene cu privire la solvabilitatea firmelor de asigurare fundamenteaza aceasta decizie a CSA, ceea ce ne face sa ne gandim la faptul ca probleme similare se intalnesc si in alte piete europene, motiv pentru care Uniunea Europeana a emis o astfel de directiva.

"Pentru a promova managementul corect al riscurilor si a alinia cerintele de capital regulamentare cu practicile din domeniu, ar trebui ca cerinta de capital de solvabilitate sa fie stabilita ca fiind capitalul economic detinut de intreprinderile de asigurare si reasigurare pentru a garanta ca falimentul nu intervine mai des decat o data la 200 de cazuri sau, daca nu, ca intreprinderile in cauza vor mai fi in masura, cu o probabilitate de cel putin 99,5 %, sa isi indeplineasca obligatiile fata de detinatorii de polite de asigurare si beneficiari in urmatoarele 12 luni. Acest capitaleconomic ar trebui calculat pe baza profilului real de risc al respectivelor intreprinderi, tinand seama de impactul posibilelor tehnici de diminuare a riscurilor, precum si de efectele diversificarii", arata directiva UE.
Oricum ar fi, faptul ca statul impune unei firme sa realizeze profit sau sa practice un anumit nivel de pret pentru a realiza profit lezeaza cele mai elementare notiuni de libertate economica.

CSA incalca dispozitiile Codului Fiscal si principiul libertatii economice

Potrivit avocatului Madalin Niculeasa, fondatorul Niculeasa Law Office, conform dispozitiilor legale in vigoare, nimeni nu poate fi sanctionat pentru ca nu a realizat venituri impozabile atata vreme cat celelalte conditii legale sunt respectate.

Scopul fundamental al unei activitati economice este acela de a produce venituri si nu venituri impozabile si, in acest sens, art. 7 din Codul fiscal defineste activitatea ca fiind orice activitatea desfasurata in scopul obtinerii de venit.

Citeste si:

Mai mult, daca tinem cont de principiul libertatii economice, dupa cum a fost el definit de Consiliul Constitutional francez, "orice contribuabil are dreptul de a aprecia pe deplin asupra gestiunii patrimoniului sau, inclusiv de a diminua baza impozabila, atata vreme cat acest demers are la baza ratiuni si de alta natura decat cele fiscale".

Niculeasa aminteste faptul ca a existat o perioada in evolutia recenta a dreptului in care se considera ca un agent economic nu poate sa faca acte cu titlu gratuit intrucat aceasta ar contraveni scopului comercial al activitatii economice. "Aceasta etapa a fost depasita atat legislativ cat si jurisprudential, iar acum se admite faptul ca un contribuabil/agent economic are posibilitatea sa-si structureze tranzactia si activitatea in asa masura incat sa poata sa-si atinga tintele sale de natura non-fiscala".

Prin urmare, statul nu poate sanctiona legislativ sau pe cale administrativa contribuabilul care nu a realizat profit sau pentru ca nu a realizat profit impozabil.

"Dupa principiul incurcate's caile Domnului, la fel si in mediul economic, legituitorul sau organul administrativ nu poate sa-i afecteze contribuabilului libertatea de a decide cu privire la afacerea sa. Exista o limita importanta si aceasta are legatura cu evaziunea fiscala. Dincolo de aceasta, doar cerul este limita", apreciaza Madalin Niculeasa.

El a explicat ca, potrivit evolutiei doctrinei economico-politica cu privire la rolul omului in societate, acesta a incetat sa mai fie vazut ca un agent care actioneaza pentru fericirea si bunastatea statului sau autoritatilor administrative, fiind, mai curand vazut ca un actor care actioneaza pentru fericirea sa si a celor din jur.

"Solidaritatea sociala nu poate fundamenta dreptul statului de a interveni legislativ pentru a obliga agentul economic sa produca profit astfel incat sa poata contribui la fericirea organului administrativ", concluzioneaza avocatul.

1. Ce preferati: o crestere a tarifelor RCA si siguranta despagubirilor sau optiunea de a cumpara cea mai ieftina polita, dar cu riscul de a nu fi despagubiti?