Sectorul energiei si al gazelor naturale, in special, a primit o importanta lovitura in cursul ultimelor zile. In Monitorul Oficial au fost publicate 3 acte normative prin care se stabilesc impozite si taxe asupra anumitor categorii de venituri obtinute de societatile care activeaza in acest domeniu. Contributia acestor reglementari este revelatoare in ceea ce priveste atitudinea statului roman fata de o piata de energie extrem de reglementata si de incatusata.
Ca sa oferim doar un exemplu, Ordonanta privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale introduce un impozit de 60% din veniturile suplimentare ale operatorilor economici care realizeaza activitati de extractie si de vanzare a gazelor naturale extrase din Romania, in general. Aceasta situatie ridica semne de intrebare din cel putin trei perspective.
In primul rand, autoritatile romane nu ar trebui sa stabileasca pretul gazelor naturale de la bun inceput. Directivele europene impun existenta unei piete libere a gazelor naturale. Or, prin stabilirea cosului de gaze si a obligatiei de a disponibiliza intreaga cantitate (determinabila) a gazelor naturale din productia interna pentru indeplinirea acestui cos, prin determinarea pretului gazelor naturale si prin determinarea acum a impozitului aplicabil veniturilor suplimentare, autoritatile au determinat toate necunoscutele ecuatiei care reprezinta piata de gaze. Or, intrebarea legitima este daca si unde se regaseste libertatea acestei piete.
In al doilea rand, impozitul de 60% se aplica numai asupra veniturilor obtinute de operatorii care extrag si vand gaze naturale din productia interna, nu si celor care importa si vand gaze naturale importate. Este notoriu faptul ca pretul gazelor naturale din import este mai mare decat cel din productia interna. În timp ce venitul suplimentar obtinut de cei dintai operatori, venit care creste in urma dereglementarii, este impozitat, venitul celor din urma operatori ramane neafectat. Pare a fi o penalizare a celor dintai, care realizeaza venit suplimentar, fata de importatori. Aceasta stare de fapt ridica intrebari cu privire la justetea acestei masuri din punct de vedere fiscal si la incurajarea concurentei, in general.
In al treilea rand, cuantumul acestui impozit este de 60%. Cumuland acest nivel cu cel al impozitului pe profit, pentru o anumita portiune a bazei de impunere (venitul suplimentar) se va aplica un impozit total de 76%.
Intr-o problema similara, celebra supraimpozitare a averilor in Franta, intr-un cuantum total de 75% pentru o anumita categorie de venituri, Consiliul Constitutional francez a fost sesizat cu o exceptie de neconstitutionalitate, in care se sustinea, printre altele, si caracterului privativ de proprietate al acestei masuri. Din pacate, Consiliul Consitutional Francez a retinut caracterul neconstitutional al acestui impozit din alte perspective, dar solutia cu privire la lipsirea de proprietate ar fi fost deosebit de interesanta. Pastrand diferentele specifice dintre cele doua cazuri, credem ca o astfel de problema ar putea fi tentata si in fata Curtii Constitutionale.
Toate aceste elemente subliniaza, in ultima instanta, ca autoritatile romane folosesc fiscalitatea in sensul pastrarii controlului pe piata de gaze naturale, iar nu in sensul liberalizarii acesteia.
Bogdan Marculet este avocat in cadrul Niculeasa Law Office, un cabinet de avocatura de tip boutique specializat in drept fiscal si in domeniile reglementate, oferind atat servicii de consultanta, cat si de reprezentare a clientilor in fata instantelor judecatoresti si arbitrale.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
