Intre acest moment si ultimul salariu din perioada de activitate, multe pot si se vor intampla. S-ar putea sa ne pierdem locul de munca, salariul sa creasca ori sa scada, s.a.m.d.. De aceea, realizarea unei strategii cu privire la veniturile curente, pentru a creiona cateva planuri de viitor, poate reprezenta unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poti face cu salariul tau.

O parte dintre participantii la un studiu recent, cu privire la datorii, efectuat de catre Kruk Romania, afirmau ca uneori nu au incredere in viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). In general, adunand procentul celor din urma cu cel al celor care au incredere in fortele proprii de a-si construi un viitor financiar (39%), rezulta ca respondentii sunt increzatori intr-un viitor financiar satisfacator (72%). Unii depun eforturi (49%), altii recunosc ca nu au facut totul pentru a atinge acest echilibru (51%).

Ce-i drept, sa economisesti bani inconjurat de tentatii de cumparaturi nu este usor, dar este esential pentru a obtine bunastare financiara pe termen lung si pentru a iti asigura viitorul. Astfel, poate cea mai buna idee ar fi de a economisi pentru viitor intr-un cont de care nu te poti atinge pana la pensionare, asa cum este cazul produselor de pensii private facultative.

Pensiile private facultative (Pilonul III) beneficiaza chiar de deductibilitate fiscala in limita a 400 de euro pe an pentru contributiile individuale realizate de angajat, deducerea fiind aplicata bazei de calcul pentru impozitul pe venitul din salarii, conform art. 78 din Codul fiscal actualizat cu modificarile si completarile ulterioare. Daca un participant face singur plata contributiei lunare (prin ordin de plata, de exemplu), trebuie doar sa duca la angajator documentele justificative pentru a-i aplica deducerea la momentul efectuarii calculului salarial.

Pensia privata facultativa, dupa cum sugereaza si numele sau, nu este obligatorie. Persoanele care isi doresc sa contribuie la o astfel de pensie (fond de pensii facultativ) trebuie sa investeasca maximum 15% din veniturile salariale brute lunare si mimin cateva zeci de lei (in functie de fondul de pensii facultativ ales) . De ea beneficiaza persoanele care au implinit 60 de ani si care au ales sa contribuie la un fond de pensii facultativ.

Asadar, pe langa beneficiul deductibilitatii fiscale, in contributiile realizate la un fond de pensii facultativ nu poti intra, pentru achizitii marunte sau impulsive, asa cum s-ar intampla cu banii depusi intr-un cont bancar sau la saltea. Poti chiar solicita angajatorului tau sa contribuie la un fond de pensii facultativ in numele tau, in locul unei majorari salariale (de 150 de lei, de exemplu).

Ii poti argumenta ca aceste contributii la Pilonul III de pensii private facultative acordate de catre angajator ca beneficii extrasalariale sunt deductibile si la calculul impozitului pe profit pentru angajator, indiferent daca sunt mai mici sau mai mari decat limita de 400 de euro pe an pentru fiecare angajat.

Bonus la salariu sau contributii la un fond de pensii private facultative?

Daca un angajator alege sa ofere unui angajat un bonus cash in valoare de 150 de lei pe luna respectiv in total 1.800 de lei pe an, cat reprezinta echivalentul aproximativ a 400 de euro, compania va plati suplimentar contributii sociale si impozit pe venit in valoare estimativa de 71 lei pe luna, conform prevederilor Codului Fiscal in vigoare.

In schimb, daca alege sa vireze aceeasi suma de 1.800 de lei pe an intr-un cont de pensii facultative, contributiile sociale suplimentare sunt zero. In ansamblu, daca un angajator alege sa recompenseze, spre exemplu, 100 de angajati cu 400 de euro pe an, varianta contributiei la un fond de pensii facultative va insemna o optimizare considerabila a costurilor fata de varianta bonusurilor cash.

Din perspectiva salariatului, impactul pozitiv al deductibilitatii fiscale este resimtit numai in cazul contributiei individuale la pilonul III, prin deducerea contributiei proprii, pana la valoarea de maxim 150 de lei pe luna, din baza de calcul pentru impozitul pe venitul din salariu, deductibilitate fiscala de care beneficiaza integral inclusiv angajatii cu salariul minim pe economie.

Care este rata de inlocuire a pensiei de Stat comparativ cu salariul mediu net

Potrivit datelor statistice centralizate de catre Institutul National de Statistica (INS), pensia medie a fost anul trecut de 931 lei, iar raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat pentru limita de varsta cu stagiu complet de cotizare si castigul salarial mediu net a fost de 53,3%. Spre comparatie, in anul precedent, 2015, acest raport a fost de 57,8% si va continua sa scada.

Salariatii au obligatia de a plati pentru pensie o pondere de 10,5% din salariul brut (dintre care, 5.1% sunt transferati catre un fond de pensii administrat privat - Pilon 2, in cazul persoanelor eligibile, iar restul raman pentru pensia de stat). Catre pensii mai merg 15,8% din salariul brut al angajatului, suportati lunar de angajator, catre pensia de stat. Astfel, echilibrul dintre numarul salariatilor si cel al pensionarilor va fi extrem de important, in urmatorii 20-30 de ani, pentru ca veniturile celor din urma depind de contributiile angajatilor.

Desi, in prezent, raportul dintre numarul pensionarilor si al angajatilor pare sa fie unul echilibrat, un factor de luat in calcul pentru viitor din acest punct de vedere este si natalitatea, care in tara noastra este in scadere. Proiectii recente sugereaza chiar ca se va ajunge in situatia ca un angajat sa plateasca pentru 2,5 pensionari, luand in calcul generatia decreteilor.

O perspectiva asupra implicatiilor declinului demografic o ofera Vasile Ghetau, director al Centrului pentru Cercetari Demografice al Academiei Romane, care subliniaza ca nici redresarea natalitatii din Romania, in momentul de fata negativa, nu mai poate impiedica scaderea si imbatranirea populatiei active pana in anul 2025. Dar, nu acesta este raul, ci majorarea sarcinii economice a populatiei active.

Proiectarea populatiei Romaniei in ipoteza mentinerii fertilitatii actuale (1,3 copii la o femeie) prefigureaza un inevitabil derapaj demografic instalat dupa anii 2025-2030, odata cu atingerea varstelor de 20-40 de ani de generatiile de dimensiuni reduse nascute dupa 1989. Raportul dintre populatia adulta si cea varstnica ar urma sa aiba valori dramatice.

Reducerea dimensiunii populatiei active se va produce prin dinamici diferite: crestere la grupele de varsta 40-65 ani si peste si recul, mai important, la populatia activa de 15-24 si 25-39 ani, compusa din generatiile mici nascute dupa 1989. Consecinta acestor schimbari structurale va fi majorarea varstei medii a populatiei active de la 40 la 45 de ani.

Sursa foto: maxsattana / Shutterstock