Oana, George si Tudor sunt trei tineri antreprenori care au reusit sa uneasca in timp un sat izolat din judetul Vaslui, lipsit de oportunitati, dar si de poluare, cu dorinta bucurestenilor de a consuma produse cat mai naturale si lipsite de chimicale. Nutrivega este afacerea lor cu "legume crescute responsabil", in curs de certificare bio, prin care nu doar ca unesc cererea si oferta aflata la distante de sute de kilometri, dar reusesc sa puna umarul si la revigorarea unei zone defavorizate, uitata de civilizatie si de stat, dar perfecta pentru agricultura.
Acum, desi cei trei antreprenori au job-uri stabile in Bucuresti, clientii isi primesc sambata dimineata comenzile, fara sa fie nevoiti sa mai iasa din casa, cu conditia sa faca comanda online pana miercuri seara. Oana Gorbanescu, om de cumunicare intr-o multinationala, a povestit intr-un interviu acordat wall-street.ro despre provocarile antreprenoriatului social in zonele sarace, cum este satul Avramesti din judetul Vaslui, locul de unde incepe povestea legumelor Nutrivega.
Initial, tinerii antreprenori si-au dorit sa vanda legumele in doua locatii fizice din Bucuresti, la Muzeul Taranului Roman si in Piata Regala din Bucuresti, dar pe parcurs si-au dat seama ca cele mai multe comenzi veneau prin social media, publicul tinta fiind prezent mai mult in mediul online, media de varsta a clientului Nutrivega fiind undeva pe la 33 de ani.
Citeste si:
"Este confirmarea unei tendinte. Nu sunt doar eu singura care isi doreste legume sanatoase pentru copilul meu, ci este un segment larg. Parintii sunt clar cei mai in masura sa raspunda ofertelor noastre, dar si vegetarienii si persoanele cu anumite alergii si intelerante", spune Oana.
In plus, se contureaza tot mai mult o comunitate de oameni cu initiative in acest sens, desi nu au avut legatura cu domeniul agricol. "Vad oameni care au job-uri sau sunt liber profesionisti, nu au nicio legatura cu agricultura, dar au luat taurul de coarne si au inceput sa faca proiecte in zona asta, pentru ca au acces la informatii si se pricep la digital. Se contureaza o piata taraneasca online".
Tinand cont ca ferma este in curs de certificare, legumele netratate chimic au preturi mai mici decat cele deja certificate ecologic, dar Oana spune ca nu vrea sa ajunga la preturile actuale din magazinele fizice de produse bio. "Un pret de 10 lei la rosii, in sezon, mi se pare un pret mare. Daca faci calcule, nu cred ca se justifica un astfel de pret. Daca ai o ferma bio in jurul Bucurestiului, s-ar putea sa cheltuiesti mai multi bani contra daunatorilor, dar daca ai o ferma la cucuietii din deal, langa Vaslui, esti mai protejat", crede Oana.
Citeste si:
Ea recunoaste ca la inceput a fost usor speriata de faptul ca bio este asociat cu un pret prohibitiv si circula zvonul ca nu exista interes si ca oamenii nu scot bani din buzunar sa plateasca acea diferenta intre legumele conventionale si cele organice. “Surpriza cea mai mare a fost cand am descoperit un interes foarte mare pentru produsele bio. Nu m-am asteptat. Eu simteam doar nevoia mea de a-i oferi copilului alimente bio”.
"Mamei mele nu ii venea sa creada ca produsele din Avramesti ajung pe mesele bucurestenilor, desi intre cele doua locuri exista o distanta de sute de ani".
Statul nu a facut nimic pentru zona; localnicii nici nu pot sa isi vanda terenurile
Cum se intampla in majoritatea zonelor rurale ale Romaniai, lipsa cadastrului si a actelor de proprietate nu doar ca ingreuneaza inceperea unei afaceri, dar condamna locuitorii zonelor defavorizate la saracie eterna, avand in vedere ca acestia nu reusesc sa isi vanda pamantul. Oana, George si Tudor s-au lovit inevitabil de aceeasi problema si nu au reusit inca sa treaca de ea, desi George este topograf si a stat o luna intreaga pe teren sa caute terenul si sa faca documentatia.
Citeste si:
"Cand am incercat sa cumulam niste terenuri, ne-am lovit de problema cadastrului. Am inceput procedura in februarie si inca nu am incheiat, pentu ca exista niste probleme la primarie, care a gresit titlurile de proprietate si acum trebuie rectificate…Terenurile nu sunt lipite, sunt care incotro, luate pe diverse legi, si e foarte greu sa le unesti.
Am descoperit ca bunicul meu are un lot de 10 metri latime si cativa kilometri lungime. Ce poti face cu el? Este o aberatie.
In plus, satenii din Avramesti nici daca ar vrea sa isi vanda terenul nu pot, pentru ca nu au bani sa isi faca cadastru si acte. Ei raman cu situatia incerta, timpul trece, batranii care au muncit zeci de ani terenurile mor, iar copiii care raman mostenitori sunt plecati in lumea larga.
Citeste si:
Sunt oameni care au venit sa ne vanda teren pentru ca au auzit ca vrem sa facem ferma, dar vroiau sa il vanda pe chitanta de mana.
Forta de munca este o reala problema in aceste zone, pentru ca populatia este imbatranita. Insa, tinerii antreprenori au notat o prima reusita la Avramesti, cand dupa cativa ani in care baietii cei mari ai familiei asociate s-au intors sa isi ajute parintii la ferma.
Provocarile antreprenoriatului social in judetele sarace
Oana considera ca proiecte precum Nutrivega, care exploateaza beneficiile unui pamant curat si a practicilor agricole ca acum sute de ani, sunt sansa zonelor foarte sarace din Vaslui. "Sunt foarte multe sate cu populatie imbatranita. Satul bunicilor (Avramesti - n.r.) nu era mare, dar acum jumatate din case sunt abandonate. Nici nu este o zona turistica, pentru ca mai sunt zone sarace, dar care au potential turistic. Sansa zonei sta doar in acest pamant, pentru ca oamenii nu au avut bani sa il exploateze intensiv si ca urmare este totul foarte curat", subliniaza Oana.
Citeste si:
In plus, antreprenoriatul poate scoate din saracie multe familii din zona, asa cum Nutrivega a fost o sansa pentru o familie de sase din Avramesti, care au intrat in asociere cu tinerii antreprenori din Bucuresti si au contribuit cu un hectar la ferma si, cel mai important, cu forta de munca si know how.
Oana isi aduce aminte ca anul trecut, la sarbatoarea satului Avramesti, a cunoscut aceasta familie relativ tanara, parintii aveau in jur de 40 de ani, un noroc tinand cont ca prea putine familii tinere mai raman in astfel de zone.
"Asa am descoperit ca ei cultiva legume, dar nu le ajungeau banii din vanzarea lor. Le comercializau la un targ, intr-un sat invecinat, la 15 km, dar erau foarte limitati, pentru ca nu ajungeau nici macar pana la cea mai apropiata localitate mai mare, Barladul (la 40 km). Nu au masina, nu au carnet. Ei mergeau cu caruta la acel sat sa vanda, dar nu poti sa mergi la Barlad cu caruta", povesteste Oana.
Citeste si:
Familia din Avramesti se dedica acum total in munca de la Nutrivega, in timp ce tinerii din Bucuresti au investit in cele doua solarii ale fermei si se ocupa cu distributia si promovarea "legumelor crescute cu responsabilitate". Investitiile au inclus si utilajele, o masina frigorifica si demersurile pentru certificarea fermei organice. Investitiile au insumat 30.000 de euro, pe parcursul a cinci ani.
"Ne-am dori sa multiplicam modelul acesta, ca sa aratam familiilor din sat ca se poate sa faci ceva si in aceste zone", concluzioneaza Oana.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
