Am mers de foarte multe ori pe coclaurii Bucurestilor in urma unor astfel de recomandari, am ajuns si in Pantelimon, in Colentina, am facut zeci de kilometri in jurul Bucurestiului, insa nu imi aduc aminte sa fi mancat ceva pentru care sa vreau sa fac din nou acel drum, nici macar pentru cele cateva restaurante arabesti cu mancare chiar buna. Insa astfel de mancare orientala buna gasesc si mai aproape.

Cu restaurantele pescaresti se intampla la fel, evident. Asa ca si recomandarile celor care ma trimiteau staruitor pe strada General Berthelot, vizavi de Biserica Popa Tatu, ca sa mananc nu stiu ce peste autentic si cu suflet, au fost primite cu susmentionata rezerva. Mai ales ca mai fusesem la Tasty Fishul de acolo, un restaurant vechi, de altfel, si am si scris despre ei.

Nici data trecuta nu am fost elogios la adresa lui Tasty Fish, nici acum nu sunt, si nu doar ca sa par consecvent, va asigur!

Tasty Fish e un restaurant frumusel si curat, intr-o casa veche, fara etaj, din Bucurestiul vechi si curat si el, cu istorie si istorii, cu poezie. E o casa vagon, cum sunt foarte multe in orasele mari, fiindca accesul la strada e scump, asa ca esti obligat sa pui acolo partea cea mai ingusta a casei, spre economie. Au vreo trei saloane, de o parte si de cealalta a unui hol cu usa mare de intrare in casa, o usa impunatoare, pe care am si pozat-o.

Amenajarea e simpla si destul de austera la Tasty Fish, insa e placuta, cu lemn, culori calde, perdele si draperii de casa, chiar si un covoras gros la intrare. Si terasa e frumoasa, in aceeasi nota, cu vita de vie si alte verdeturi, lemn, fier forjat, cerdac si lucruri marunte care te duc cu gandul catre casnic, nu spre institutional. Lipsesc doar aerul conditionat inauntru si ventilatoare sau stopitori afara, pe terasa, fara de care statul oriunde in Bucurestiul mijlocului de august devine martirizant.

Dupa cum stiam de la trecutele vizite, si dupa cum stiu ca se face cam peste tot in Bucuresti, meniul e lung la Tasty Fish. Au mult peste, putine sau aproape deloc fructe de mare, ceea ce e mai degraba bine, inspira incredere. Cele mai multe sunt retete simple, cu sistemul tipic restaurantelor modeste, fara pretentii, prin care iti alcatuiesti singur mancarea, cu ceva dintr-o lista (adesea un simplu peste fript, nimic mai mult), o garnitura de pe alta pagina si un sos, daca exista acela, pe filele din coada meniului. In afara de cateva putine restaurante mari din Bucuresti, nu prea am vazut sa-ti propuna cineva o farfurie dinainte conceputa, cu peste, sos si altceva alaturi.

Am apreciat la Tasty Fish, totusi, ca nu aveau mai nimic din lungul meniu, fiindca in mijlocul verii si in mijlocul caniculei din mijlocul verii nu au mai reusit sa gaseasca tot pestele proaspat si bun de care aveau nevoie, asa ca au mers pe o solutie de avarie, cu doar cateva feluri, ca sa nu riste. Cele cateva feluri insemnau ciorba, zacusca si o salata Tasty Fish, toate din peste, evident, pe langa de neclintitii pesti la gratar, pe care ii refuz sistematic oriunde as fi in afara Deltei, a malului marii sau Dunarii.

Ciorba de peste a fost asa si asa, nimic deosebit, zacusca a fost buna, cu o paine buna si ea, iar salata de otet cu peste, care purta si numele restaurantului, a ramas neatinsa. Cand ai un peste marinat in otet, folosit pentru salate, rareori ca sa-l mananci asa simplu, il pui langa alte lucruri care ii disipeaza aciditatea. Insa in salata Tasty Fish toate erau cu otet, orice luai din farfurie era cu otet de-ti facea gura punga. Sa manance ei asa ceva, si sa le fie de bine daca le si place!

Pai cum - mi se va replica de indata - acestea sunt retetele noastre traditionale, autentice (cu suflet, n. a.), de la mosi si de la stramosi... Da, asa este, insa mosii, si cu atat mai mult stramosii de dinaintea lor, tineau totul in otet si in sare doar pentru ca nu aveau frigidere cu defrost si nici curier rapid. Nu pentru gust le faceau astfel, neaparat...

Serviciul nu a fost pe gustul meu, dar eu nu sunt un client recurent, asa cum pare sa fie cazul la Tasty Fish. O doamna cu o foarte bogata experienta de viata, sefa sau poate chiar patroana, a privit tot timpul cu suspiciune aparitia unui venetic acolo, mai ales a unuia mai iscoditor decat era cazul si care punea intrebari la care nu avea chef sa raspunda. Cu un aer autoritar, de invatatoare de tara, mi-a raspuns doar atat cat sa nu scriu ca a fost nepoliticoasa si a reusit sa nu-mi spuna in cuvinte ca vrea sa ma vada plecat cat mai repede de acolo.

Preturile nu-s mici, dar nici mari. Clienti erau destui, probabil obisnuiti de-ai locului, pentru ca Tasty Fish e genul acesta de restaurant de vecinatate, in primul rand, pentru cei care lucreaza sau locuiesc in frumosul cartier. Venind de mai multe ori acolo, si atat de lung fiind meniul, cu siguranta ca au dat si peste felurile bune de mancare, cele care tin Tasty Fish pe harta cu restaurante pescaresti a Bucurestiului. Eu nu am avut norocul acesta...

Tasty Fish si-a gasit un loc pe piata, de vreme ce e acolo de atata timp si pare sa o duca bine. Pentru cei care mananca peste fript cu garniturile si cu sosurile separate poate sa fie o alegere buna.

Sursa foto: George Butunoiu