Reprezentantii mediului de afaceri sustin ca sistemul presupune costuri suplimentare pentru firme, poate determina blocarea banilor contribuabililor pe termen neliminat si duce la cresterea birocratiei. Mai mult, nu se adreseaza celor care fraudeaza bugetul de stat prin neplata TVA ci contribuabililor onesti.

„Sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor si punerea lor la dispozitia Bugetului de stat inainte de termenul legal, fara dobanda sau vreun alt fel de motivatie fiscala (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun in vederea reducerii riscului fiscal si accelerarea rambursarilor de TVA)”, sustine Ioana Iorgulescu, director executiv, Departamentul de asistenta fiscala si juridica, EY Romania.

Potrivit acesteia, statul se simte „fortat sa faca vraji pentru cresterea gradului de colectare a TVA la buget” si vine cu aceasta „masura luata in graba, nefundamentata tehnic si economic, care nu respecta tehnica legislativa si, mai ales, care nu respecta contribuabilii de buna-credinta, pe care intentioneaza, teoretic, sa ii protejeze”.

Masura nu contine studiu de impact

Reprezentanta EY spune ca termenul pentru implementarea acestei masuri, optional de la 1 septembrie si obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt si arata ca nu s-a tinut cont de nevoile mediului de afaceri.

„Desi in Nota de fundamentare se mentioneaza ca impactul asupra mediului de afaceri este “favorabil”, aceasta concluzie nu este documentata printr-un studiu de impact care sa arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat si, pe de alta parte, impactul asupra mediului de afaceri”, a mentionat Ioana Iorgulescu.

In opinia sa, scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativa a concurentei neloiale din partea evazionistilor, insa in practica, sistemul inseamna “pedepsirea” contribuabililor de buna-credinta prin blocarea resurselor financiare in conturile dedicate TVA si restituirea lor (daca este cazul) doar in baza autorizarii ANAF. Nu se stie, insa, cum si in cat timp.

ANAF poate face fata noului sistem?

Pe de alta parte, ea se intreaba daca institutiile statului (de exemplu, ANAF) sunt in mod real pregatite sa faca fata acestei modificari, atat din punct de vedere administrativ, cat si de control.

La randul sau, Consliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) anunta ca nu sustine noul mecanism, pentru ca initiatorul proiectului nu a aplicat testul IMM.

Conform patronatului, schimbarea propusa aduce, printre altele, costuri suplimentare pentru firme generate de modificarea sistemelor informatice contabile, de deschiderea unui nou cont bancar, si afecteaza cash flow-ul prin blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare si sanctiuni.

In acelasi timp, reprezentantii PwC Romania spun ca, in cazul in care se implementeaza acest sistem, Romania ar deveni singurul Stat Membru al Uniunii Europene care il aplica cu caracter obligatoriu si general. Un sistem similar este propus spre implementare in Polonia, insa optional, si in Italia numai pentru anumite sectoare specifice din economie unde riscul evaziunii fiscale este ridicat.

„Noul sistem privind plata defalcata a TVA va genera dificultati de cash-flow majore la nivelul companiilor, costuri suplimentare si sarcini aditionale pentru contribuabili legate de adaptarea sistemelor IT si a programelor de contabilitate, gestionarea platilor, precum si cu modificarea procedurilor interne de lucru. De asemenea, companiile vor suporta costuri aditionale cu comisioanele bancare generate de cresterea semnificativa a tranzactiilor bancare si cu eventualele sanctiuni impuse in cazul unor erori sau intarzieri de implementare. Am dori sa atragem atentia asupra consecintelor atrase de implementarea sistemului, atat la nivelul contribuabililor ce vor avea dificultati operationale in vederea implementarii sistemului intr-un termen extrem de scurt, precum si la nivelul ANAF care va avea sarcini suplimentare cu privire la aprobarea solicitarilor de transfer a unor sume din contul de TVA in contul curent”, a declarat Mihaela Mitroi, liderul departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania si Europa de Sud Est.

Ce ar spune Comisia Europeana despre noul sistem?

In opinia sa, pentru implementarea acestui sistem este necesara obtinerea unei aprobari din partea Comisiei Europene, intrucat limitarea scopului in care pot fi utilizate sumele de TVA colectata si implicit a dreptului de dispozitie asupra acestora este asimilata cu un drept de dispozitie al administratiei fiscale asupra sumelor de TVA.

Conform proiectului, in cadrul noului sistem privind plata defalcata a TVA, la momentul efectuarii unei livrari de bunuri/prestari de servicii furnizorul va comunica beneficiarului un cont dedicat de TVA (deschis la unitati ale trezoreriei statului sau la institutii de credit), urmand ca beneficiarul sa efectueze plata TVA in acest cont, fiecare factura avand, in acest sens, doua plati aferente, una pentru TVA si una pentru baza impozabila.

Sumele incasate in contul de TVA pot fi folosite de catre contribuabili doar pentru a achita la randul lor TVA datorata catre furnizorii acestora sau catre bugetul de stat la termenele stabilite de lege.

Sursa foto: Dreamstime.com