Prognozele economice realizate de Fondul Monetar International reflecta informatiile cu privire la datele si politicile anuntate pana la momentul realizarii acestora. Diferentele fata de rezultatele reale sunt generate de deciziile autoritatilor adoptate ulterior, se arata intr-un raspuns transmis de reprezentanta FMI la Bucuresti la solicitarea wall-street.ro, dupa declaratiile premierului Mihai Tudose cu privire la “prognozele gresite” ale FMI.

„Ca raspuns la intrebarile cu privire la proiectiile FMI, este demn de remarcat faptul ca acestea reflecta informatii privind datele si anunturile de politica din momentul previziunii. Rezultatele reale sunt influentate de deciziile de politica, care sunt adesea facute ulterior”, se arata in raspunsul citat.

Cu privire la conditiile in care a avut loc intalnirea dintre reprezentantii FMI si premierul Romaniei, in document se mentioenaza ca acesat s-a derulat la initiativa primului-ministru.

„Intalnirea de ieri (marti-n.r.) dintre primul ministru si reprezentantul rezident al FMI in Romania a fost o vizita de curtoazie in urma unei invitatii primite de la cabinetul primului-ministru. Am apreciat oportunitatea de a ne intalni cu premierul si de a schimba opinii in termeni generali despre evolutiile si perspectivele economice recente. Ca intotdeauna, suntem disponibili sa continuam acest dialog cu autoritatile cu privire la politici solide care sa promoveze o crestere economica durabila”, se subliniaza in mesajul citat.

Ce reproseaza premierul FMI?

Premierul Mihai Tudose a declarat, pe parcursul zilei de marti, ca a “chemat la discutii FMI, nu pentru a lua bani, ci pentru a vorbi cu domniile lor, impreuna cu ministrul de Finante sa faca o vizita la Ministerul de Finante sa vada exact cifrele, fiindca domniile lor in octombrie fac previziunea de sfarsit de an pe partea financiara a Romaniei”

“Dat fiind faptul ca ultimele doua le-au cam gresit - Romania nu a functionat asa cum a spus FMI, ci un pic mai bine, ca sa nu mai apara si a treia greseala, care chiar ar putea fi interpretata, le-am oferit suportul cifrelor oficiale ale Romaniei, ca sa se bazeze pe ele”, a subliniat premierul.

Tudose a afirmat ca nu le-a reprosat celor de la FMI nimic, ci doar le-a atras atentia ca „totusi sunt ditamai organismul”.

Ulterior, premierul a devenit mai dur si chiar a amenintat ca, la a treia greseala de prognoza, “ e ultima oara cand mai interactionam”.

”Discutia a fost foarte simpla: «ultimile doua previziune pe care le-ati facut despre Romania au fost gresite. Noi am spus ca vom creste cu 5,2, voi ati spus ca vom creste cu 3. Dupa aia voi ati spus ca nu vom creste deloc, uite ca s-a facut 5,7%... Daca si data viitoare o dati stramba, pe romaneste, iar ultima e previziunea de inchidere de an, cu deficitul bugetar... Noi spunem ca ne inchidem sub 3% , 2,95 - 2,98%, ei ca e 3 si un pic. Zic succes, ca daca inchideti, voi dati acest tip de comunicare, eu inteleg ca pot sa fie doua tipuri de abordare: ori nu va pricepeti absolut deloc sau are cineva ceva cu Romania. In ambele cazuri e ultima oara cand mai interactionam». Eu nu trag inca concluzii”, a avertizat Mihai Tudose.

Drepturile si obligatiile Romaniei in calitate de membru FMI

Dar in ce masura este abilitat premierul Mihai Tudose se incheie interactiunea Romaniei cu Fondul Monetar International?

Tara noastra este membra a FMI din anul 1972, avand din data de 2 februarie 2016 o cota de participare de 1 811,4milioane DST (0,38% din cota totala), potrivit informatiilor publice.

In calitate de stat membru, Romania furnizeaza FMI informatii si participa la consultari anuale cu aceasta institutie, in conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI, in urma carora FMI elaboreaza un raport de tara.

Incepand cu anul 1991, asistenta financiara acordata de FMI s-a concretizat in aprobarea unui numar de zece aranjamente stand-by. De asemenea, la inceputul anilor ‘90 au fost derulate trei imprumuturi speciale in cadrul unor facilitati de finantare. Din ultimele trei aranjamente stand-by, aprobate de FMI in anii 2009, 2011 si 2013, Romania a efectuat trageri in valoare de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro) doar din cel aprobat in 2009. Aranjamentele aprobate in 2011 si 2013 au fost de tip preventiv, autoritatile romane neefectuand nicio tragere din sumele aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 si 1,98 miliarde euro cel din 2013).

Sursa foto: Agerpres foto