Legea „Big Brother” care obliga furnizorii de telefonie si de Internet sa retina timp de sase luni anumite date ale abonatilor a starnit reactii mixte in mediul online, multi cititori semnaland ca aceasta lege ar incalca dreptul la viata privata sau chiar Constitutia Romaniei. wall-street.ro a discutat cu avocati dar si cu operatori telecom pentru „a face lumina” si in acest caz.
Proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixa si mobila si de Internet sa retina timp de 6 luni anumite date ale abonatilor care sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale pentru actiunile de prevenire, cercetare, descoperire si urmarire a infractiunilor grave.

"Furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de sase luni toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de email-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit", prevede proiectul.

Internauti romani au contestat aceasta lege, aratandu-si dezamagirea sau chiar teama prin comentarii precum “Asta inseamna ca in scurt timp ce scriu acest mesaj, cineva poata sa-mi bata la usa si sa ma intrebe despre cat de liber vreau sa fiu!”, “Pai cum sa legifici ceva anticonstitutional? E o lege «penala»” sau “Acum pastrarea convorbirilor telefonice si a e-mail-urilor, maine instalarea de camere si microfoane la domiciliu”.

Anamaria Gheorghiu, avocat asociat la casa de avocatura Dragne & Asociatii, mentioneaza faptul ca legea privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de servicii de comunicatii electronice destinate publicului reprezinta o a doua incercare de transpunere a Directivei 2006/24/CE in legislatia romaneasca.

Prima incercare de transpunere a avut loc odata cu adoptarea Legii nr. 298/2008
privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retelele publice de comunicatii, adoptare care a determinat si modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice. Aceasta prima incercare de transpunere a fost insa declarata ca fiind neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, in baza deciziei nr. 1258 din 8 octombrie 2009 intrucat, printre altele, prin modalitatea de redactare aducea atingere exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale.

„Avand in vedere ca Romania este stat membru al Uniunii Europene are obligatia de a transpune directivele europene in legislatia proprie, riscand, in caz contrar, declansarea procedurii de constatare a neindeplinirii obligatiilor (procedura de infrigement), Camera Deputatilor a adoptat, pe 22 mai 2012, propunerea legislativa privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului (asa numita „Lege Big Brother”)”, spune Anamaria Gheorghiu.

Cu toate ca proiectul de lege trebuia sa aiba in vedere si sa corecteze chestiunile semnalate in decizia Curtii Constitutionale, totusi acesta a fost adoptat intr-o forma care nu rezolva niciuna dintre punctele criticate de catre Curtea Constitutionala si care sunt legate in special de dreptul la viata privata al participantilor la convorbire/discutie, de ingradirea libertatii de exprimare si de prezumtia de nevinovatie, subliniaza avocatul.

“Datele tuturor cetatenilor sunt pastrate pentru ca s-ar putea vreodata ca ele sa fie de folos intr-o ancheta penala. Astfel, s-ar putea considera ca retentia tuturor datelor, ale tuturor cetatenilor, pentru o perioada de sase luni, reprezinta o masura excesiva fata de dreptul la viata privata”, considera ea.

In plus, este criticabil faptul ca noul proiect de lege nu reglementeaza o procedura de solicitare a informatiilor stocate de acesti furnizori care sa ofere un minim de siguranta in ceea ce priveste respectarea dreptului la viata privata, astfel cum acesta este protejat de Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, sau al dreptului la secretul corespondentei, astfel cum acesta este garantat de Legea fundamentala a Romaniei.

Intrebata daca legea ar trebui sa ingrijoreze romanii, avocatul a raspuns ca „trebuie sa se aiba in vedere faptul ca aceasta lege are lipsurile ei. Altfel spus, nu excludem posibilitatea comiterii unor abuzuri in ceea ce priveste aplicarea acestei legi, cat timp ea este destul de vaga in ceea ce priveste anumite dispozitii referitoare la: modalitatea efectiva de stocare a datelor si persoanele care au acces la aceste date din cadrul furnizorilor, masurile luate pentru siguranta datelor stocate si siguranta comunicarii acestora catre institutiile solicitante, procedura de solicitare a datelor de catre autoritatile indreptatite conform legii, lipsa reglementarii unei proceduri de distrugere a datelor la expirarea termenului de sase luni”.

Criticabil este si faptul ca proiectul de lege prevede inclusiv ca activitatea de retinere a datelor poate fi efectuata si de catre un tert, in urma unei intelegeri contractuale, in numele unui furnizor de retele publice de comunicatii electronice si de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, ceea ce dilueaza si mai mult pretinsa protectie a datelor personale care este mentionata in proiect.

“Or, avand in vedere cele de mai sus, respectiv lipsa unor parghii legislative care sa creeze siguranta in protejarea datelor stocate si folosirea acestora numai in situatiile exceptionale, prevazute expres de lege, ne putem intreba in mod legitim daca avem vreo garantie ca datele stocate vor fi folosite numai de catre institutiile abilitate si numai in ceea ce priveste activitatea acestora de prevenire, cercetare, descoperire sau urmarire a infractiunilor grave si ca nu vor exista “scurgeri” de astfel de informatii”, avertizeaza avocatul.

Si legea existenta la nivelul Uniunii Europene – Directiva 2006/24/CE a fost de altfel contestata si a starnit controverse de-a lungul timpului.

Pozitia avocatilor


In principiu, o lege avand un astfel de obiect este binevenita pentru usurarea activitatiilor de cercetare si de urmarire penala si, mai ales, de prevenire a infractiunilor grave, considera avocatii.

“Insa, avand in vedere potentialul de folosire abuziva a unor astfel de informatii, consideram ca se impune ca reglementarea activitatilor de stocare si folosire de date sa fie stricta, clara, coerenta, sa nu lase loc de interpretari, precum si sa asigure un nivel satisfacator de protectie a dreptului la viata privata al cetateanului, cu atat mai mult cu cat, la o prima vedere, acest proiect normativ pare a incalca pana si prezumtia de nevinovatie, fiecare cetatean fiind vazut, prin prisma acestui proiect, ca un potential subiect al legii penale”, considera avocatul de la Dragne & Asociatii.

In plus, cat timp pentru interceptarea convorbirilor este necesara existenta unui mandat emis de un judecator pentru o perioada clar determinata, avocatul considera ca si accesul institutiilor solicitante la informatiile stocate trebuie facut tot in baza unui astfel de mandat, aceasta deoarece este necesara existenta unui control si a unei cenzuri cu privire la persoanele care pot avea acces la astfel de informatii.

“De altfel, in proiectul de lege nu este reglementata clar o procedura de solicitare a datelor stocate, singurele dispozitii in acest sens prevazand faptul ca informatiile trebuie puse la dispozitia institutiilor solicitante imediat sau cel tarziu in termen de cinci zile de la data solicitarii, iar solicitarea se va face doar cu invocarea temeiului de drept existent. Or, consideram ca aceste prevederi incalca in mod grav principiul prezumtiei de nevinovatie si cel al dreptului la viata privata, intrucat nu exista niciun control riguros asupra stocarii, comunicarii si/sau folosirii acestor date”, spune avocatul Gheorgiu.

De asemenea in lege nu este prevazuta nicio obligatie referitoare la siguranta datelor stocate si a comunicarii acestora catre institutiile solicitante, iar sanctiunile prevazute pentru incalcarea obligatiilor de catre furnzorii care stocheaza datele sunt numai de ordin pecuniar. Astfel, conform acestui proiect de lege, incalcarea de catre furnizorii care stocheaza datele a obligatiilor stabilite in sarcina lor constituie contraventie si se sanctioneaza doar cu amenda. Insa acesta amenda nu poate fi vazuta ca o garantie reala cu privire la siguranta si protectia datelor.

In final avocatul de la Dragne & Asociatii a facut referire la o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in ceea ce priveste limitarea exercitiului unor drepturi personale in considerarea unor drepturi colective si interese publice, decizie ce a fost pronuntata in cauza Klaus si altii impotriva Germaniei in 1978, conform careia luarea unor masuri de supraveghere, fara garantii adecvate si suficiente, poate duce la ” distrugerea democratiei sub pretextul apararii ei”.

Operatorii telecom, in expectativa


Contactati de wall-street.ro si intrebati daca noua lege va influenta in vreun fel atitudinea clientilor dar si daca sunt pregatiti, tehnologic, pentru a stoca informatii despre clienti timp de jumatate de an, majoritatea operatorilor din piata ori nu au raspuns (RCS&RDS, UPC) ori nu au dorit sa comenteze (Orange, Vodafone si Cosmote).

Romtelecom a subliniat ca se va supune prevederilor acestei legi “atunci cand aceasta va deveni aplicabila, mai precis cand vor fi publicate si normele metodologice pentru acesta. Pana in acest moment nu am fost contactati de clienti pentru a le furniza informatii referitoare la acest proiect legislativ. Avand in vedere ca datele retinute nu se refera la continutul comunicarii, e greu de estimat daca acest act normativ va afecta in vreun fel comportamentul clientului".

Ce parere aveti asupra acestei legi? Considerati ca va va afecta, in vreun fel, sau este doar o “furtuna intr-un pahar de apa”? wall-street.ro te incurajeaza sa iti spui parerea.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri