Clusterul IT de la Cluj, organizatie care include 30 de membri companii tehnologice cu afaceri totale de zeci de milioane de euro, semnaleaza o mare problema cu efecte pe termen lung: numarul limitat de specialisti in IT disponibili pe piata fortei de munca. Pe cale de consecinta, mai multe companii si mediul universitar pregatesc proiectul „Come to Cluj” care urmeaza sa atraga forta de munca in regiunea orasului Cluj-Napoca.
WALL-STREET.RO a discutat cu Andrei Kelemen, director executiv Cluj IT Cluster, si Alexandru Tulai, presedinte al acestei asociatii. Companiile membre Cluj IT Cluster au peste 3.500 de angajati, pe o piata clujeana care numara 15.000 de angajati in industria IT.
Care sunt prioritatile Cluj IT Cluster in 2015?
Andrei Kelemen: O prioritate este sa continuam procesul de consolidare a organizatiei, care nu inseamna doar clusterul in sine, ci si relatiile intre membrii clusterului. Vom dezvolta servicii pentru membrii clusterului in asa fel incat sa aliniem activitatile noastre cu standardele europene. Recent, Clusterul IT Cluj a obtinut eticheta Bronz, oferita ca urmare a unei evaluari facute dupa o metodologie acreditata de catre Comisia Europeana, realizata de European Cluster Excellence Initiative.
Sigur, noi incercam sa ne uitam catre celelalte niveluri de calificare, Silver si Gold, nu pentru ca ne intereseaza titulatura, ci pentru ca aceste recunoasteri valideaza anumite procese si servicii pe care clusterele Gold le ofera membrilor. Am analizat cele peste 40 de clustere Gold din Europa si am constatat ca in multe privinte ne aliniem acestor standarde. Nu am ajuns inca acolo, insa directiile pe care am pornit sunt corecte. Vom continua demersul sa dezvoltam servicii catre membri si aici ma refer la obiectivul strategic de a asigura facilitati cat mai bune intre membrii organizatiei: universitati, companii, institutii de cercetare.
Citeste si:
Incercam, si nu va fi extrem de complicat, sa dezvoltam servicii de educatie astfel incat sa organizam traininguri intr-un mod mai eficient din punct de vedere economic mai ales pe zona tehnologica. De asemenea, vrem sa dezvoltam partea de match-making intre membrii organizatiei. Am dezvoltat deja o platforma prin care toti membrii clusterului au acces si pot sa initieze proiecte commune. Un alt serviciu este Group Purchasing Organization, adica clusterul negociaza in numele unui numar de companii anumite produse si servicii de care respectivele firme au nevoie.
Alexandru Tulai: In momentul de fata, ne concentram pe consolidarea Clusterului in doua directii importante: ca facilitator si ca generator de piata pentru membrii comunitatii de inovare din Cluj. Rezultatele finale se vor traduce prin proiecte interne si internationale. Zonele in care ne asteptam sa crestem proiecte nu tin neaparat de industria IT. Sunt, de asemenea, domenii care pot fi perfomante pentru Romania: avem in vedere partea de bio-economie, food-processing, parte de productie agricola, medicina. Oricat am dori, IT-ul nu este o industrie care sa genereze multe produse de sine statatoare. Aria de actiune a unui cluster este de 150 de kilometri, asa ca ne orientam spre industriile care se dezvolta in proximitate. In principiu, am avut interactiuni cu companii din toata tara din ERP, CRM, DMS, partea de operationalizare a operatiunii curente.
Citeste si:
Care sunt cele mai importante nevoi si probleme ale companiilor membre ale Cluj IT Cluster?
Andrei Kelemen: Nu exista dubii: principala nevoie a firmelor din cluster este resursa umana. Din toate interactiunile pe care le-am avut, mi s-a relevat faptul ca cresterea firmelor este limitata de disponibilitatea de resurse umane. Cu alte cuvinte, sunt situatii in care companiile de IT refuza contracte pentru ca nu au resurse umane necesare pentru a le duce la capat. Lucram aici la un serviciu intern in care incercam sa punem laolalta resurse umane, insa este o zona sensibila care trebuie tratata cu precautie. Lucram foarte mult cu universitatile: spre exemplu, avem un proiect in desfasurare in care ne propunem insertia studentilor (aproximativ 450 de tineri) prin practica in companiile membre si nu numai. Totusi, exista potential: studentii sunt foarte interesati de industria de IT, chiar daca practica este foarte limitata, doar trei saptamani intr-un an universitar. Este un prim contact pentru studenti cu o industrie care are o imagine foarte atractiva in prezent. Aproape toate companiile din cluster au in permanenta joburi deschise, cu anumite niveluri de competente in functie de specializari si de natura proiectelor.
Citeste si:
Vom incepe proiectul „Come to Cluj”, o campanie sub umbrela Clusterului prin care incercam sa atragem resurse umane din regiunea extinsa a Clujului pentru a se muta si a lucra in industria IT si nu numai. Vrem sa crestem nivelul de constientizare a potentialului pe care piata muncii din Cluj il are in prezent. Publicul tinta al proiectului este format din tineri aflati in pragul deciziei privind universitatea, dar avem in vedere si categorii de populatie care ar putea sa se reorienteze profesional. Practic, companiile de IT din Cluj au un necesar neacoperit de 1.500 de specialisti.
Alexandru Tulai: Principala problema a mediului de business este piata. Clujul este cel mai puternic centru romanesc de IT daca ne referim la cifra de afaceri la export. Cifra aceasta este compusa din export de servicii de outsourcing. Sunt doua tipuri de outsourcing: tehnologic, in care se inchiriaza specialisti, cel de outsourcing inovativ si specializat. Firma care ofera servicii de outsourcing a facut eforturi sa inteleaga nevoile clientului, iar oamenii au inceput sa achizitioneze competente astfel incat valoarea adaugata a serviciilor oferite sa fie mai mare. Produsul propriu inseamna sa vinzi mult mai bine si mai mult pentru ca detii, ca firma, proprietatea ta intelectuala.
Citeste si:
Mediul universitar este foarte putin cuplat la piata. Stradania noastra este sa punem la aceeasi masa oamenii de business cu specialistii din mediul academic.
Aveti modele de clustere din strainatate? Cluj IT Cluster si Cluj Innovation City, un Silicon Valley al Romaniei?
Andrei Kelemen: Mi-a atras atentia in mod deosebit North East Process Industry Cluster, o organizatie din Marea Britanie. In urma activitatii sale, Stan Higgins, directorul executiv al organizatiei, a obtinut titlul de cel mai bun manager de cluster al anului 2014. Clusterul respectiv a reusit ca intr-un interval de timp relativ scurt – 8 ani de zile – sa contribuie in mod semnificativ la cifra de afaceri a membrilor: contracte noi in valoare totala de peste 80 milioane de lire sterline. Clusterul este in zona de procesare: industria chimica, localizat in sud-estul Angliei, o zona care este mai putin dezvoltata. In prezent, clusterul are contracte cu diverse companii din India, China, activitati cu impact real in cifra de afaceri a membrilor.
Citeste si:
Alexandru Tulai: Modelul Silicon Valley este unic in lume si nu poate fi replicat. In primul rand, presupune o participare de capital care este posibila doar acolo. Sigur, sintagma este interesanta, dar modelul pe care noi mergem este propriu dimensiunii regiunii noastre. In prezent, lipseste o colaborare transdisciplinara intensiva pentru ca nu exista proximitate. Noi vrem sa asiguram proximitatea prin centre de cercetare, dar nu cele axate pe o problematica stiintifica, ci pe una economica aplicata: sa rezolve o familie de probleme economice. Punem la aceeasi masa cercetatori din diverse domenii care colaboreaza astfel incat sa obtinem fenomenul de cross-fertilization. Avem deja un proiect in derulare, finantat de UE in care am creat patru produse validate de piata si 12 produse aflate in faza de design prin care vom aplica mai departe in cadrul proiectului Horizon 2020. Ne cream astfel baza pe cercetare aplicata prin care sa iesim cu alte proiecte in piata. Acest proiect are o componenta de dezvoltare organizationala a Clusterului, in valoare de 200.000 de euro, si o componenta pentru produse de 1.000.000 de euro. Suntem singurul cluster care a aplicat la bugetul maxim si in prezent peste 50 de oameni lucreaza in cadrul acestui proiect.
Citeste si:
Cum vedeti accesul la finantare al antreprenorilor si al membrilor Cluj IT Cluster? Ce urmeaza pentru proiectul Cluj Innovation City, „orasul” din apropierea Clujului, care va cuprinde sedii de companii, centre de cercetare si locuinte pentru angajati?
Andrei Kelemen: Am inceput sa lucram cu Banca Transivania pe zona de finantare. Incercam sa identificam metodele prin care mai ales companiile mici sa aiba acces la finantare. Avem o problema reala, mai mult decat o are Bucurestiul in prezent, de acces la venture capital si la angel investors. O initiativa recenta a fost o intalnire cu cei de la Tech Crunch care va duce mai departe dialogul cu ei in asa fel incat sa promovam start-up-urile locale pe piata din Statele Unite ale Americii. Peste 70% din capitalurile care se investesc in IT se afla in Statele Unite, deci trebuie sa fim si noi prezenti acolo. Banca Transilvania are anumite instrumente care se adreseaza IMM-urilor, de subventie si garantare pentru imprumuturi. Practic, in viziunea lor este in schimbare: daca esti start-up, vino la noi cu o validare, dovedeste-ne ca ideea ta este valoroasa si pentru altii (adica sa ai deja un succes prin crowdfunding), iar noi te finantam in continuare. Vedem o schimbare de mentalitate si la nivelul bancilor.
Alexandru Tulai: Suntem in dialog cu mai multe banci mari care si-au aratat in mod deschis interesul fata de Cluj Innovation City, care pana acum parea SF. Bancherii au vazut ca am creat parti din ecosistem si am ca gasit interes din partea investitorilor din strainatate. Pentru prima faza de 5 ani, proiectul are nevoie de peste 500 de milioane de euro, ceea ce este rezonabil. Daca incepem investitiile in infrastructura anul acesta, ar trebui sa avem rezultate in 5 ani de zile. Finantarile private nu au emotii sa sara peste 100 de milioane doar din partea fondurilor de investitii.
Speram ca pana la finele anului acesta sa concretizam mai multi pasi, inclusiv mecanismul prin care vom atrage finantare privata. Trebuie sa lucram intr-o formula de parteneriat privat, iar managementul sa fie privat pentru ca destinatia proiectului sa nu se piarda niciodata.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
