”O recompensă nu cred că poate crea un comportament, o obișnuință. Pe termen lung nu cred că funcționează să schimbi o mentalitate doar prin recompense. Este nevoie și de sancțiuni sau o reglementare. În momentul în care ai crescut într-un mediu vei repeta cea ce ai fost învățat și nu vei face ceea ce este interzis să faci. Cred că vorbim mai mult de obișnuință, de crearea unui ritual și, în cel mai rău caz, de sancțiuni”, consideră Sarah Joițoiu.

Sistemul de recompense cu care românii sunt din ce în ce mai obișnuiți când vine vorba de reciclare, trebuie gândit cu foarte mare atenție pentru că altfel acesta poate să aibă un efect de recul, avertizează Raul Pop, expert în deșeuri.

Între două sesiuni de program de buy-back piața se oprește. Omul stă între timp cu deșeul pentru că ‘doar nu o să îl dau acum când nu primesc la schimb nimic.

Raul Pop, expert în deșeuri

Pe mine mă preocupă dependența pe care recompensarea în sine o generează. De exemplu, programele de buyback. Din punctul meu de vedere ele reprezintă o decizie strategic greșită pentru că ele creează dependență; între două sesiuni de program de buyback piața se oprește. Omul stă între timp cu deșeul pentru că ‘doar nu o să îl dau acum când nu primesc la schimb nimic’. Recompensele trebuie asumate cu foarte mare grijă”, a declarat Raul Pop.

Acesta adaugă faptul că recompensele pot fi mai degrabă morale. De exemplu, clienții companiilor pot primi un confort psihologic atunci când cumpără produse etichetate că fiind verzi sau sustenabile, aceasta devenind recompensa în sine.

Programul Rabla pentru Electrocasnice desfășurat în ultimii ani de Guvern a fost extrem de popular în rândul românilor, care la fiecare ediție au epuizat încă din primele zile voucherele de cumpărături pe care le primeau în schimbul deșeurilor electronice. Anul acesta, televizoarele ar putea să fie eliminate din categoria echipamentelor eligibile din Programul Rabla pentru Electrocasnice, iar perioada maximă pentru utilizarea voucherelor la comercianţi ar urma să fie redusă de la 14 zile la 7.

Modificările ar putea avea loc după ce ministrul Mediului, Barna Tanczos, a declarat că Programul Rabla pentru electrocasnice trebuie să vizeze echipamentele sau electrocasnicele de mare consum şi nu trebuie transformat într-un așa-zis ”program de cumpărare de televizoare”.

eMag: Este crucial să fim pe aceeași frecvență cu toți sellerii și furnizorii pentru a reduce emisiile de carbon

Pentru eMag, cele mai mari provocări în legătură cu reducerea emisiilor de carbon vin ca urmare a complexității rețelei de colaboratori ce formează ecosistemul marketplaceului digital.

”emAG vrea să fie o afacere sustenabilă, iar pe partea de reducere a emisiilor de carbon provocările vin atunci când vorbim de colaborarea cu furnizorii și sellerii noștri. Este crucial să îi avem pe toți ‘on board’ atunci când vorbim de atingerea obiectivelor de sustenabilitate, pentru că altfel degeaba încearcă doar eMag să facă schimbări în acest sens. Capacitățile de producție nu se pot schimba peste noapte și nici nu poți avea pretenția ca o companie să poată produce sustenabil de la o zi la alta, iar de-aici rezultă principalele provocări”, explică Sarah Joițoiu.

Una dintre strategiile pro-sustenabilitate pe care eMag se concentrează în prezent vizează zona de last mile delivery, adică ultima parte a procesului de livrare a unui produs comandat către consumator.

Sarah Joițoiu și Raul Pop au participat la conferința SUSTENABIL ZI DE ZI – de la NICE TO BE la MUST BE, organizată de Eco Synergy și Asociația Environ.

Foto: Ovidiu Udrescu