Daca bancile si patronatele se bucura de cea mai mica incredere - publicul nu le percepe ca parteneri economici si sociali, mai ales in contextul crizei - Armata si BNR sunt singurele care trec peste 50% la incredere publica, arata un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul.
Daca ne referim la incredere multa si foarte multa, arata studiul citat, dar calculam cifrele doar din totalul celor care au evaluat institutiile, deci fara non-raspunsuri si fara cei care au declarat ca nu cunosc institutiile respective, Armata si BNR sunt singurele care trec peste 50% incredere publica (64,3%, respectiv 50,3%).
Cota de incredere a BNR este interesanta mai ales in contextual unei crize prelungite. In mod clar, publicul vede BNR ca un factor de stabilitate economica si probabil ii atribuie merite in suplinirea incapacitatii executive a unor institutii politice. De asemenea, este de observat ca exista o tendinta ca barbatii sa aprecieze mai favorabil BNR decat femeile, fenomen care se intampla de obicei si l-am masurat in cazul institutiilor de forta, militarizate (Armata, SRI).
Masurarea increderii in institutii, propusa de INSCOP in prezentul sondaj, a pornit de la necesitatea separarii tipurilor de institutii in care subiectilor li s-a cerut sa isi exprime gradul de incredere. In acest fel se evita comparatiile oarecum nenaturale intre increderea in institutii predominant politice (Parlament, Presedinte, Guvern), respectiv institutii care au predominant alte roluri si nu sunt afectate de imaginea negativa a politicului autohton (Biserica, Armata).
In acest fel, s-au prezentat respondentilor liste mai omogene de institutii, pe patru categorii: institutii politice, institutii executive, institutii sociale si/sau private, precum si o categorie mai putin masurata in Romania, institutiile internationale.
INSTITUTII POLITICE
• Ierarhia institutiilor politice este, in ceea ce priveste institutiile masurate si luna trecuta, identica. Daca luam in calcul si non-raspunsurile, nicio institutie politica nu se apropie macar de 50% incredere (deci multa si foarte multa incredere).• Primariile sunt cele mai de incredere institutii politice (41,3% din totalul populatiei, respectiv 43,1% din raspunsurile valide, dupa ce s-au eliminat variantele de raspuns „nu cunosc”, „nu stiu”, „nu raspund”), urmate de Guvern (38,8% din totalul populatiei si 40,1% din raspunsurile valide), Consiliul Judetean (33,2% din totalul populatiei si 34,5% din raspunsurile valide), Parlament (30,5% din totalul populatiei si 31,1% din raspunsurile valide), si Presedintie, sub Parlament, ca si in sondajul trecut (27,2% din totalul populatiei si 27,6% din raspunsurile valide). Nici cifrele nu sunt modificate substantial, cu exceptia Consiliului Judetean, care scade cu 4% fata de luna trecuta, dar isi pastreaza locul in ierarhie intre institutiile masurate.
• Institutiile nou introduse in lista sunt Curtea Constitutionala si partidele politice. Curtea Constitutionala este cotata cu multa si foarte multa incredere de 28,7% din totalul populatiei (31,1% din raspunsurile valide). In cazul Curtii Constitutionale se inregistreaza si cel mai mare procent de non-raspunsuri si de persoane care nu cunosc CCR intre institutiile politice - 6%. Desi de obicei nu apare in sondaje, putem banui totusi ca pozitia in partea de jos a clasamentului de incredere nu este generata de o buna cunoastere a institutiei, ci mai ales de faptul ca, probabil, o buna parte a votantilor de la referendumul pentru suspendarea presedintelui din vara trecuta plaseaza, intr-o anumita masura, “vina” esecului referendumului asupra Curtii, in conditiile in care episodul a fost foarte mediatizat la vremea aceea.
• Partidele politice au un scor de incredere mai scazut (17,7% din totalul populatiei si 18,5% din raspunsurile valide) chiar decat al presedintiei. Traditional, in Romania, partidele si parlamentul sunt cotate cu cea mai multa neincredere. Presedintia depinde in fapt de popularitatea titularului fotoliului de la Cotroceni. Este de discutat insa in ce masura neincrederea in partide se refera la niste partide anume sau la ansamblul sistemului de partide romanesti, asa cum a intrat acesta in constiinta publica dupa mai mult de 20 de ani de politica democratica.
• Increderea scazuta in Parlament si in partidele politice sunt indicatori ingrijoratori care exprima de fapt un deficit mare de incredere in doua dintre fundamentele institutionale ale unui regim democratic. Adaugata la nivelul de participare politica tot mai scazut reflectat inclusiv in prezenta mica de la alegerile parlamentare (putin peste 40%), increderea redusa in Parlament si partidele politice reprezinta un semn evident de criza a democratiei romanesti.
INSTITUTII EXECUTIVE
• In cazul institutiilor executive raman aproape neschimbate cifrele increderii in Armata (61,8% din totalul populatiei si 64,3% din raspunsurile valide), Politie (47% din totalul populatiei si 48,5% din raspunsurile valide), SRI (42,8% din totalul populatiei si 47% din raspunsurile valide), DNA (41,6% din totalul populatiei si 44,2% din raspunsurile valide). Cel mai mare numar de non-raspunsuri (7,5%) s-a inregistrat in cazul Serviciului Roman de Informatii.INSTITUTII SOCIALE SI/SAU PRIVATE
• La aceasta categorie, Biserica este in continuare cea mai apreciata institutie (67,2% din totalul populatiei si 69,1% din raspunsurile valide). Ramane de evaluat modificarea scorului in lunile urmatoare pentru a se vedea ce semnificatie sociologica a avut scaderea increderii in Biserica sub pragul de 70%.• 44,9% dintre romani acorda incredere universitatilor (49% din totalul raspunsurilor valide), scor foarte bun avand in vedere tirul mediatic si politic la care au fost expuse in ultimii ani. Desi foarte separate dupa simpatii si antipatii politice si, de asemenea, foarte afectata de criza, presa este cotata cu un nivel de incredere bun de 40,2% din totalul populatiei (41,9% din raspunsurile valide). In cazul presei, pluralismul opiniilor pare a fi functionat bine: chiar daca sunt de multe ori contradictorii, coexistenta acestora este apreciata de respondenti.
• 30,4% din totalul populatiei (38,4% din totalul raspunsurilor valide) au incredere in ONG-uri. Diferenta se explica prin existenta unui mare numar de non-raspunsuri (12,3% nu stiu/nu raspund, 8,5% nu cunosc ONG-urile). Aici trebuie precizat ca multi oameni, chiar daca au auzit sau stiu ce sunt ONG-urile, poate nu au direct contact cu activitatea acestora. Asa se poate explica de ce numarul de non-raspunsuri in acest caz este mai mare decat la alte institutii din lista.
• In sindicate au incredere 26,1% dintre romani (29,1% din totalul raspunsurilor valide). Fenomenul trebuie privit si in contextul in care mass-media in ultimii ani nu au infatisat sindicatele intr-o lumina prea favorabila, de obicei stirile trimitand la scandaluri de coruptie etc. In plus, pe tot parcursul crizei, sindicatele romanesti au fost acuzate ca nu reusesc sa stranga participanti pentru mitinguri de amploare etc., ceea ce cumva trimite la o anumita ruptura intre acestea si marea masa a persoanelor active pe piata muncii.
• Pe variabile socio-demografice remarcam ca persoanele cu venit mare si cele din mediul urban (comparativ cu ruralul) au tendinta de a acorda incredere mai scazuta Bisericii, persoanele cu studii superioare acorda o incredere mai mare universitatilor.
INSTITUTII INTERNATIONALE
• 46,3% dintre romani au incredere in NATO (52,1% din totalul raspunsurilor valide - fara non-raspunsuri) si 45,5% din totalul populatiei in ONU (52,7 % din raspunsurile valide). Diferenta in clasamentul increderii intre cele doua institutii mentionate, dintre varianta % din totalul populatiei, respectiv % din raspunsuri valide este data de eliminarea numarului mai mare de non-raspunsuri in cazul ONU. In contextul in care putine institutii nationale se apropie de cota de incredere 50% este evident ca orientarea euro-atlantica a romanilor nu pune probleme.
• Comisia Europeana, desi acuzata in repetate randuri pe anumite media ca ar fi vinovata de agravarea crizei politice din Romania, are un grad de incredere bun de 39,6% din totalul populatiei (45,5% din totalul raspunsurilor valide).
• Parlamentul European este creditat de 37,2% dintre romani (41,9% din totalul raspunsurilor valide, fara non-raspunsuri). Deci, ca si luna trecuta, Parlamentul European se situeaza peste Parlamentul national.
• Banca Mondiala se situeaza mai jos in clasament (35,7% din totalul populatiei si 40,9% din raspunsurile valide).
• Cea mai prost vazuta institutie internationala, dintre cele masurate, este Fondul Monetar International (24,3% din totalul populatiei si 27,7% din raspunsurile valide), explicabil in contextul politicilor de austeritate puse pe seama acordului cu FMI.
• Numarul de non-raspunsuri la aceasta categorie este, in medie, mai mare decat in cazul institutiilor interne, ceea ce sugereaza un grad de cunoastere mai scazut al populatiei fata de institutiile internationale.
Sondajul a fost realizat in perioada 19-27 martie 2013, pe un esantion de 1082 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de ± 3%, la un grad de incredere de 95%.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
