Programare si hackatoane - intre preconceptii si reconceptualizare

Putem spune orice despre Romania, dar nu ca sta prost la capitolul inovatie prin programare. Insa, in runda dupa runda de recrutari, firmele de tech observa ca la nivel de gender, inca nu stam deloc bine, ca este inca greu pentru fete sa intre in aceasta industrie.

De ce sunt atat de putine femei in STEM (stiinta, tech, inginerie si matematica) si, in special, femei coder? Multi, chiar multe, ar generaliza, pretextand ca pe fete nu le atrage programarea. Nu ma voi referi la acele afirmatii demodate, demult demitizate prin alte parti, mai de curand chiar si in Romania, care ne reduc pe toate la numitorul comun al familiei, procrearii si tic-tac-ului biologiei. Dar mai sunt destul voci care inca sustin ca talentele noastre stau in alte zone, orientate social, si, ca urmare, manifestam interes pentru cariere axate pe management, mediere, interactiune cu altii etc.

Oare chiar asa este? Cum acest raport inegal programatori/programatoare nu este o situatie specifica Romaniei, aruncand un ochi la ce se intampla prin alte tari aflam ca problema inegalitatii numerice nu sta intr-o predilectie a cromozomului Y pentru codare.

Citeste si:

Programarea este o activitate pe care, da, chiar si fetele o pot gasi antrenanta, multe dintre noi traim fara stres sau (pre-)judecata la intersectia intre asteptarile societatii de la sexul “frumos” si placerea pura de a transforma linii de cod intr-un ceva real chiar daca apartinand spatiului virtual, artistic chiar daca functional totodata. Pentru ca, privind dintr-un unghi putin aparte, putem echivala programarea cu arta, programatorul cu creatorul, MVP-ul cu manuscrisul de geniu. Si chiar daca nu vrem sa intram in filosofii sau sa dam apa la moara stereotipului care face din femeie un animula blandula, atractia statutului de demiurg este potenta si imbata, indiferent de sex.

In hipnotizanta carte “The Innovators: How a Group of Hackers, Geniuses, and Geeks Created the Digital Revolution”, Walter Isaacson trece in revista istoria erei digitale si, chiar din prefata, observa cum creativitatea acestei epoci “in cel mai adevarat sens al cuvantului, a apartinut celor care au putut conecta artele si stiinta”. Scriitorul isi sprijina afirmatia introducand-o pe Ada Lovelace ca prim capitol al cartii lui - fata poetului Lord Byron, care “ca celebrul ei tata, a inteles romantismul poeziei. Spre deosebire de el, ea a putut vedea si romantismul matematicii si al masinariilor”, ceea ce s-a soldat cu primul program rulat vreodata pe un calculator.

Citeste si:

Lady Lovelace a fost privilegiata - fata de fetele din acea vreme pentru care matematica nu era o prioritate - insa educatia pe profil real i-a fost impusa de mama sa care nu voia sub nicio forma ca Ada sa ajunga poet, ca tatal ei. Isaacson observa ca, in cazul ei, si in acele timpuri, stiintele exacte erau “un antidot pentru firea poetica”. Dar ea, ca multi inovatori din tech dupa ea, a reusit sa imbine aceste doua filoane, valorificandu-le intr-adevar tocmai prin aceasta deschidere pe doua directii ce, aparent, s-ar exclude reciproc.

Chiar daca astazi mamele nu se mai folosesc de stiinte exacte pentru a sufoca instinctele creative ale fiicelor lor, chiar daca, dimpotriva, fetele imbratiseaza voluntar stiintele si putem observa o paritate a studentilor si studentelor in biologie, chimie, neurostiinte - programarea inca este un “club al baietilor.” Se bate multa moneda pe diferenta de salarii intre femei si barbati care ocupa aceleasi pozitii, dar in tech exista in plus, pentru femei, problema unei slabe reprezentari. Aici, batalia sexelor se da aproape in lipsa uneia dintre parti. Iar motivul? Perceptii gresite, generalizante asupra femeilor si imaginea invederata a programatorului ca mascul anti-social care codeaza intre patru pereti.

Citeste si:

Filmul documentar “CODE: Debugging the Gender Gap” , care a avut recent premiera la festivalul din Tribeca, este de ne-ratat pentru cei ca mine, care suntem fascinati de acest fenomen:

“Posturi [in tech] exista, dar nu avem destui oameni care sa le ocupe”

Proportia inegala programatori/programatoare deriva in primul rand dintr-o lipsa a informatiei, care decurge si ea din mentalitati invechite, impamantenite mai ales la nivel curricular - profesorii si sistemul educational in general (mai ales in Romania, unde invatamantul nu este deloc faimos pentru usurinta, viteza sau disponibilitatea de a se adapta la noile realitati) nu incurajeaza fetele sa se dedice acestui domeniu. Apoi, o a doua linie de front o constituie obstacolul stereotipurilor la nivel social si organizational.

In consecinta, exista doua directii de atac, pentru echilibrarea raportului de forte: pe de o parte, interventii la nivel scolar, institutional, pentru introducerea programarii in programa, ca o materie fundamentala pentru toti, nu doar optionala - in State, lupta pe acest front e dusa de NGO-ul Code.org, sprijinit de monstrii sacri din tech, de la Bill Gates la Mark Zuckerberg, iar lista organizatiilor similare include si alte organizatii, ca ThoughtSTEM sau CoderDojo. In UK, varful de lance Code First: Girls ofera cursuri gratuite de programare si organizeaza hackatonuri exclusiv pentru femei. Mai mult, initiative ca GirlsWhoCode se concentreaza pe promovarea unei cariere in programare ca o alegere profesionala perfect valabila pentru fete.

Citeste si:

Caci, pe de alta parte, efortul de recalibrare a programei si instruire a cadrelor didactice trebuie dublat cu unul egal la nivelul companiilor din tech. Scolarii si scolaritele de maine vor fi mai bine echipati sa intre in circuitul fortei de munca in domeniul tech - care se preconizeaza ca va creste exponential pana in 2020 - dar mediul antreprenorial si de business trebuie sa isi schimbe perceptiile inca de azi. De prin anii ‘80, vremea pionieratului in materie de personal computing (Gates, Jobs), s-a canonizat nu doar imaginea programatorului singuratic si indragostit de gadget-uri, deci barbat, dar si o anumita cultura baieteasca in tech - o bisericuta in care femeia (sau, mai bine zis, stereotipul aferent) nu se inscrie. De curand, am vazut, “gratie” fenomenului Gamergate, si ce repercursiuni grave, violente, decurg din aceasta imagine de sine inchistata a comunitatii - de gameri, dar nu numai. Caci, daca am invatat ceva din procesul Ellen Pao, pierdut la verdict dar triumfant ca impact, este ca inca mai avem de lucru pe toate nivelele in ceea ce priveste integrarea femeii in tech.

Citeste si:

Intr-un asemenea moment de cumpana ca acesta in care ne gasim acum, post-Pao, este important pentru urmatoarea generatie de programatoare sa fie expuse la modele feminine din tech - in special pentru ca, se stie, fetele sunt influentate fundamental si intr-o mare masura, in ceea ce priveste alegerea unei cariere, de existenta unor femei de succes, care sa le inspire sa paseasca pe urmele lor. Femei ca Marissa Meyer - CEO Yahoo - sau Sheryl Sandberg - COO Facebook - au o proeminenta, poate exacerbata, in media, insa mai demn de atentia elevelor de azi este un fenomen paralel: din ce in ce mai multe programatoare isi alatura vocea miscarii, pe site-urile de specialitate.

De exemplu, iata un paragraf revelator din postul The Loneliness of the Female Coder, scris de o programatoare pentru Fast Company: “Multe din problemele cu care m-am confruntat in cariera mea in tech au fost cauzate nu atat de rautatea colegilor mei, cat de ignoranta lor… Desi aveam multe in comun cu ei, aveam o perspectiva diferita asupra unor lucruri, una cu care de multe ori colegii mei nu se puteau identifica sau la care nu se puteau adapta”. O alta programatoare scria de curand pe Medium despre propriile piedici sau frustrari de-a lungul unei cariere de 20 de ani - printre care: “Nimeni nu ma crede cand spun ca sunt programator” sau “Cand mi se da feedback, este un anume tip de feedback, influentat de gen”. Aceste articole sau sfaturile femeilor care infrunta si darama stereotipuri ar trebui comunicate (in clasa) tinerei generatii de programatoare.

Citeste si:

CODE: Debugging the Gender Gap Theatrical Trailer from Finish Line Features, LLC on Vimeo.

Pe muchie de gen - cand e actiunea afirmativa pro-hackerita daunatoare?

Peste hotare acest dezechilibru a dat deci nastere unui cor de voci (prea?) insistente care militeaza pentru redistribuirea rolurilor traditionale intr-un mod proactiv, asumat pro-feminin/feminist. Agenda e clara, iar multi dintre cei care, simtind-o in toata claritatea ei deranjanta, chiar sexista, sar in tabara opusa, sunt de fapt adeptii unui principiu simplu al egalitatii - o reactie contra-curent intalnita de altfel si in cazul asa-numitelor programe affirmative action pentru africano-americani derulate de universitati.

In concluzie, poate ca o cale moderata de actiune este si in tech, ca in toate domeniile sau intreprinderile, de preferat unei impuneri fortate. Cei care vor sa provoace la conversatie sau chiar sa actioneze aplicat in sensul redefinirii culturii tech ca gender-inclusive sau all-inclusive trebuie sa stimuleze includerea femeilor fara sa antagonizeze sau sa excluda celalalt gen.

Noi ne-am gandit mult la acest aspect, la reconceptualizarea domeniului tech ca participativ, nu exclusivist, si am ajuns la concluzia ca un hackaton pe plaiurile neaose ar deservi acest hei-rup global doar daca este intr-adevar deschis tuturor. Deci, nu prin excluderea baietilor programatori, ci prin incurajarea lor sa codeze cot la cot cu fetele! Adaugand un bonus cash la premiile pe care le oferim in cadrul hackatonului HackaTMe (inscriere aici), daca in echipa castigatoare codeaza (cel putin) o fata, ii poate convinge pe baieti sa elibereze (cel putin) un loc la masa pentru omoloagele lor. Iar apoi, de la gongul de start al hackatonului, predam stafeta programatoarelor: depinde de ele sa confirme, prin propriile forte, ca sunt (cel putin!) la acelasi nivel.

Sursa foto: pixabay.com

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Redactia Wall-Street »

Te-ar putea interesa și: