Nota de fundamentare a proiectului de ordonanta privind restructurarea creditelor are un continut care aminteste mai degraba de rapoartele BNR decat de notele de fundamentare publicate de Finante, iar surse oficiale sustin ca la proiect a lucrat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

ElectoRATA = o masura populista care ataca „inima” individului: respectul de sine

"Proiectul de ordonanta este rezultatul unei colaborari intre fostul ministru al Finantelor Florin Georgescu, actual prim-viceguvernator al BNR, si ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, care a fost subalternul lui Georgescu. In acest sens, BNR a avut o implicare mai mare, dincolo de datele statistice puse la dispozitie si evaluarea impactului. Proiectul de nota de fundamentare reflecta vizibil ca a fost lucrat chiar la banca centrala", au declarat, potrivit Mediafax, surse oficiale.

Potrivit sursei citate, nu doar informatiile din text dovedesc ca proiectul a fost scris de specialisti ai bancii centrale, dar si structura, frazeologia si elemente de scriere arata ca documentul este redactat in interiorul sau cu sprijinul BNR.

In proiectul de nota de fundamentare sunt utilizate cu preponderenta atat date statistice si interpretari din rapoartele bancii centrale, cat si notiuni si concepte utilizate in special de oficialii BNR, cum ar fi: "inasprirea pro-ciclica a accesului la finantare de catre creditori, precum si o anumita preferinta mai mare a unei parti a populatiei in perioada crizei spre economisirea in scop de precautie", "consumul guvernamental nu prezinta perspective de crestere in contextul procesului de consolidare fiscala catre obiectivul de deficit structural pe termen mediu convenit prin tratatele europene".

De asemenea, apelul la sursele bibliografice nu sunt proprii notelor de fundamentare publicate de Ministerul Finantelor, fiind insa regasite des in publicatiile si rapoartele de la banca centrala: "O concluzie importanta a eficientei masurilor aplicate in unele tari din Europa privind facilitatile acordate debitorilor, concluzie prezentata in raportul FMI din aprilie 2012 ("World Economic Outlook - Growth resuming, dangers remain", Chapter 3: Dealing with household debt), este ca reducerea serviciului datoriei populatiei a avut efecte favorabile asupra consumului populatiei si asupra cresterii economice".

Mai mult decat atat, exista mai multe caracteristici ortografice elocvente pentru demonstratia ca documentul este redactat in interiorul BNR, cum ar fi pasajele care cuprind puncte procentuale, editate in document sub forma "la suta" proprie numai comunicatelor bancii centrale, in timp ce majoritatea institutiilor, inclusiv Ministerul Finantelor, utilizeaza semnul matematic "%".

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat joi ca stimulentele pentru persoanele cu venituri sub medie se reflecta mai repede in consum decat o masura care sa prevada facilitati pentru toate categoriile sociale, seful bancii centrale precizand ca initiativa privind restructurarea creditelor apartine lui Liviu Voinea.

"Domnul ministru (Liviu Voinea - n.r.) este modest. Si-a creat o schema care ii apartine, eu nu vreau sa imi asum meritele (...) Sa stiti ca a discutat si cu Fondul si pe la Ecofin. In toate tarile se cauta aceste masuri care sa stimuleze consumul, si care sa nu faca rau", a afirmat Isarescu.

Guvernul vrea sa stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub salariul mediu net, de 1.610 lei, care obtin de la banca restructurarea creditelor.

Cum arata textul proiectului de nota de fundamentare:

Nota de fundamentare privind facilitatea fiscala acordata in vederea stimularii consumului si a cresterii economice

I. Context macroeconomic si financiar

Cresterea economica a fost modesta in ultimii ani, iar prognozele indica o dinamica moderata, sub valoarea PIB potential, pentru urmatoarea perioada (2,1 la suta in 2014 si 2,4 la suta in 2015 — conform proiectiei de toamna a Comisiei Europene din noiembrie 2013). Reluarea cresterii economice nu a fost echilibrata in structura, pe principalele componente. Consumul populatiei — componenta majoritara a formarii PIB — a avut un rol aproximativ neutru in ultimii ani la cresterea economica. Constrangerile bilantiere ale debitorilor, inasprirea pro-ciclica a accesului la finantare de catre creditori, precum si o anumita preferinta mai mare a unei parti a populatiei in perioada crizei spre economisirea in scop de precautie, contribuie la mentinerea unor perspective limitate in ceea ce priveste reluarea consumului. Investitiile sectorului privat continua sa ramana mai reduse, pe fondul unei cereri modeste. La randul sau, consumul guvernamental nu prezinta perspective de crestere in contextul procesului de consolidare fiscala catre obiectivul de deficit structural pe termen mediu convenit prin tratatele europene. in aceste conditii, pentru asigurarea sustenabilitatii eresterii economice, sunt necesare masuri care sa conduca la stimularea cresterii PIB, cu mentinerea echilibrelor macroeconomice.

Majorarea consumului persoanelor fizice este dificil a se realiza, avand in vedere indatorarea relativ ampla la nivelul populatiei Romaniei si pe un orizont lung de timp: (i) numarul persoanelor indatorate la banci (inclusiv prin carduri) si IFN este de 4,31 milioane (in iunie 2013), reprezentand 43 la suta din populatia activa, (ii) durata medie a creditului este de 6 ani pentru cele de consum negarantate cu ipoteci, respectiv de 21 de ani pentru expunerile garantate cu ipoteci, iar (iii) totalul indatorarii de la banci si IFN autohtone (incluzand si creditele externalizate) este substantial (115,3 miliarde lei in iunie 2013). Gradul de indatorare a populatiei s-a mentinut la un nivel relativ ridicat in anul 2013, dupa ce in anii anteriori crizei a urmat un proces rapid de convergenta catre valorile din zona euro. De subliniat ca peste 30 la suta din gospodariile populatiei din Romania sunt supraindatorate. Debitorii cu venituri nete sub media pe economie au fost cel mai afectati de criza, fapt reflectat si de capacitatea mai redusa a acestora de onorare a serviciului datoriei contractat la banci si IFN, ponderea serviciului datoriei in venitul net lunar al gospodariilor populatiei fiind in numeroase cazuri la nivele deosebit de ridicate.

II. Scopul masurii si mecanismul de functionare

Facilitatea fiscala propusa are urmatoarele scopuri:

a) stimularea cresterii economice, prin majorarea consumului populatiei in cadrul formarii produsului intern brut;
b) majorarea venitului disponibil pe o perioada limitata pentru populatia cu venituri aflate sub nivelul salariului mediu pe economie, precum si diminuarea pentru aceasta categorie a efortului cu plata serviciului datoriei la banci si IFN;
c) imbunatatirea eficientei utilizarii lichiditatii existente in sistemul financiar;
d) crearea conditiilor pentru temperarea ritmului de crestere a riscului de credit din sistem si imbunatatirea calitatii portofoliilor institutiile de credit si IFN.

Mecanismul de implementare a masurii este urmatorul: persoanele fizice care au credite la banci sau IFN si obtin un salariu net mai mic decat salariul mediu net pe economie pot solicita creditorului o restructurare a datoriei contractate. Aceasta restructurare trebuie sa indeplineasca cumulativ anumite cerinte, cele mai importante fiind: (i) sa fie acordata pentru credite care nu inregistreaza intarzieri la plata sau care au intarzieri la plata de cel mult 90 zile; (ii) sa conduca la diminuarea cu cel mult jumatate, dar nu cu mai mult de 500 lei (ori echivalentul in lei) a obligatiilor lunare de plata ale debitorului, pentru o perioada de maxim doi ani; (iii) sa asigure prelungirea duratei initiale a creditului cu perioada pentru care se diminueaza obligatiile de plata, (iv) rata dobanzii aferente obligatiilor de plata amanate nu poate fi mai mare decat rata dobanzii prevazute in contract la data solicitarii restructurarii. La sfarsitul perioadei pentru care s-a realizat restructurarea, debitorul va primi o facilitate fiscala din partea statului roman, astfel incat efortul de plata a datoriilor catre banci si IFN, in crestere ca urmare a necesitatii restituirii sumelor amanate la plata, sa se diminueze. Facilitatea fiscala se va acorda pe cel mult doi ani, atata timp cat debitorul isi onoreaza corespunzator serviciul datoriei.

Asemenea masuri prin care guvernele au intervenit direct in sprijinul debitorilor s-au practicat relativ frecvent in Europa de la inceputul crizei (Liu, Y. si Rosenberg, C., 2013, ’’Dealing with private debt distress in the walce of the European Financial crisis. A review of the economics and legal toolbox”, IMF Working paper, February). De exemplu, in Marea Britanie, in anul 2008, s-a implementat o masura prin care se permite amanarea platii dobanzilor, iar masura a fost sustinuta prin garantii de stat pentru creditori. in Croatia s-au initiat aplicat facilitati din partea statului pentru rambursarea mai buna a creditelor ipotecare in valuta. in Islanda s-au implementat masuri pentru subventionarea eforturilor populatiei cu dobanda pentru o perioada de doi ani, finantata printr-o facilitate fiscala acordata bancilor. O concluzie importanta a eficientei masurilor aplicate in unele tari din Europa privind facilitatile acordate debitorilor, concluzie prezentata in raportul FMI din aprilie 2012 (’’World Economic Outlook - Growth resuming, dangers remain”, Chapter 3: Dealing with household debt), este ca reducerea serviciului datoriei populatiei a avut efecte favorabile asupra consumului populatiei si asupra cresterii economice.

Principalele avantaje ale facilitatii fiscale acordate populatiei indatorate sunt:

1. majorarea cresterii economice si imbunatatirea structurii acesteia, printr-o contributie mai echilibrata pe principalele sale componente, ca urmare a cresterii rolului consumului populatiei;
2. imbunatatirea disciplinei la plata in economie, prin stimularea debitorilor de a-si onora mai responsabil serviciul datoriei;
3. fructificarea mai buna a lichiditatilor existente in prezent in sistemul financiar;
4. majorarea veniturilor la bugetul de stat (TVA, accize, taxe vamale etc.), in special in primii doi ani de la momentul aplicarii masurii, pe canalul cresterii consumului;
5. cresterea sanselor de recuperare a creditelor neperformante din portofoliul bancilor si al IFN, precum si de reducere a riscului de credit, in special in primii doi ani de la momentul aplicarii masurii, ca urmare a diminuarii serviciului datoriei aferent debitorilor cu venituri sub salariul mediu pe economie;
6. atenuarea efectelor negative generate de procesul de dezintermediere financiara, in conditiile in care majorarea veniturilor disponibile ale populatiei vor conduce si la cresterea depozitelor bancare;
7. stimularea majorarii venitului disponibil, a consumului si a cresterii economice fara costuri fiscale imediate.
Eventualele consecinte nefavorabile ale aplicarii acestei masuri nu sunt de natura sa conduca la destabilizarea echilibrelor macroeconomice si nici sa diminueze credibilitatea partenerilor externi in economia romaneasca.

III. Posibile efecte asupra economiei

Estimarile conduc la concluzia ca masurile ar putea majora cresterea economica cu circa 0,25 puncte procentuale in fiecare an de aplicare. Efectul maxim asupra cresterii economice ar putea fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale in fiecare an, in conditiile in care: (i) atat debitorii, cat si creditorii ar adera la aceasta schema in mod semnificativ, (ii) debitorii ar folosi intr-o masura covarsitoare surplusul de venit disponibil obtinut pentru majorarea consumului ti (iii) cresterea pe aceasta cale a consumului s-ar localiza pentru produse si servicii fabricate in Romania.

Sursa foto: BNR, Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri