“Moda” check-in-urilor pe Facebook a cuprins si Romania, dupa ce de-a lungul a cativa ani FourSquare facea “ravagii” in SUA si statele din vestul Europei. In top 3 preferinte pentru romani se numara trei mall-uri, urmate de aeroporturi si restaurante/baruri scumpe. De ce simt nevoia romanii sa se evidentieze, astfel?
Urmatoarele doua pozitii sunt ocupate de aeroportul din Otopeni, indicand dorinta romanilor de a arata ori ca pleca intr-o tara straina ori ca s-au intors in Romania cu bine – Aeroportul International Henri Coanda are aproape 70.000 de check-in-uri in timp ce acelasi aeroport, dar denumirea in engleza – Bucharest International Airport are 63.000 de check-in-uri.
Lista este completata de cateva baruri si terase considerate ca fiind mai scumpe – Freddo Bar & Lounge are 57.000 de check-in-uri, Embassy are 50.000. Top 10 este completat cu alte mall-uri si terase.
(sursa foto)
Abia pe locul 11 intra o locatie stradala – Piata Romana, cu 35.000 de check-in-uri. Piata Victoriei si Gara de Nord ocupa locurile 15 si respectiv 16. Primul McDonald’s, cel din Piata Romana, ocupa locul 17, cu 27.000 de check-in-uri. Prima universitate care intra in top este Academia de Studii Economice din Bucuresti, pe locul 19, avand 25.000 de check-in-uri.
Stadionul National Arena este de asemenea tinta oamenilor ce vor sa arate pe Facebook unde se afla, cu 22.000 de check-in-uri (locul 25), urmat de primul parc din top – Herastrau, cu 21.000 de check-in-uri.
Primul liceu din Bucuresti ce apare in top este Colegiul National Gheorghe Lazar (locul 31), cu 18.000 de check-in-uri, ceea ce arata si predispozitia adolescentilor de a folosi acest sistem de a arata unde se afla. La mica distanta se afla Colegiul National I.L. Caragiale (17.000 check-in-uri).
Din top 100 lipsesc cu desavarsire check-in-urile la teatre, biblioteci, muzee sau alte centre de cultura. Unul dintre muzeele la care romanii dau check-in este Muzeul Taranului Roman, cu doar 1.300 de check-in-uri.
Ce spun specialistii
Alexandru Dincovici, doctor antropolog si project manager la Youth Monitor, platforma de marketing dedicata exclusiv tinerilor din Romania, spune ca in analizarea acestor informatii trebuie luate in calcul mai multe lucruri.
In primul rand, trebuie sa ne uitam la profilul utilizatorului de Facebook/Foursquare care da check-in, ceea ce restrange destul de mult numarul romanilor despre care vorbim de fapt. Utilizatorul trebuie sa aiba cont pe reteaua sociala, un smartphone decent, pentru ca pe unul entry level check-inul poate fi un chin, si acces la Internet, intrucat nu cred ca wirelessul e accesibil chiar in toate locatiile respective.
Acest lucru indica, in mod clar si asa cum subliniaza si alte studii, un interval de varsta tanar.
De altfel 60% din utilizatorii Facebook in Romania sunt tineri cu varste cuprinse intre 18-34 de ani. Rata de adoptie cea mai ridicata este in intervalul de varsta 15-24 de ani (34 %).
In al doilea rand trebuie sa ne uitam la ce functii indeplineste check-in-ul, spune Alexandru Dincovici.
Ø Check-in-ul ca memorie sociala. Intrucat istoricul este pastrat in retelele sociale, check-in-ul devine un mod de a crea memorii. Inainte se scria data pe pozele facute in vacante sau in locuri “semnificative”, pentru a tine minte mai multe detalii care organizau in timp memoriile, acum se poate da check-in si le regasesti oricand pe timeline. De oriunde. Si locurile alese pentru check-in sunt de obicei locuri semnificative pentru indivizii care adopta aceasta practica.
Ø Check-in-ul care marcheaza apartenenta la o anumita comunitate. Pentru reteaua sociala a unui tanar roman, check-in-ul poate fi extrem de important. El este un mod de marcare a teritoriului in care grupul de prieteni isi petrece timpul, un liant social. El uneste tinerii, prin intermediul internetului. Daca ajung intr-un club si dau check-in, ceilalti din « gasca » sau din lista de prieteni (o « gasca » extinsa) pot vedea checkin-ul, si daca sunt prin zona pot veni si ei, daca se afla in acelasi loc pot stabili contactul cu ajutorul check-inului.
Ø Check-in-ul ca indicator de status poate din nou marca apartenenta la un anumit grup sau categorie sociala, printr-o practica de consum comuna acelui grup. Chiar daca un tanar nu are venitul unui designer celebru (ipotetic), de exemplu, prin frecventarea acelorasi locuri si afisarea in public a hartii strategice a locurilor respective el poate fi asociat cu respectiva categorie din care face parte si designerul nostru. Sau, mai pe romaneste, cu lumea buna, spune antropologul.
Pe de alta parte insa, check-in-ul este o modalitate de mapare a iesirilor din cotidian sau, dupa caz, chiar a cotidianului, cu profunde implicatii identitare. Locurile in care merg ma definesc, mai ales prin practicile de consum conexe. Daca dau check-in de la munca, imi afisez identitatea de « corporatist », daca dau si de la sala, arat ca mai sunt si un tip disciplinat si mai cunosc si o alta viata de dupa munca. Este un proces de constructie identitara, de constructie a sinelui in public, insa unul firesc.
Prin retele sociale si check-in a capatat doar o alta infatisare, asa ca nu prea putem vorbi de o caracteristica specifica romanilor, cu atat mai mult cu cat romanii de care vorbim sunt de fapt un grup restrans, si nici de o tendinta complet noua, incheie Dincovici.
Narcisism dar si tendinte migrationiste
Claudiu Ganciu, psiholog si psihoterapeut, considera ca exista mai multe explicatii pentru check-in-urile tinerei generatii.
"“Cred ca sunt mai multe explicatii si tin de modul in care este receptat locul respectiv in cultura noastra. Mall-ul pare sa fie perceput ca un loc de "elita", pentru oameni medii. Aeroportul presupune o calatorie, o schimbare de loc".
"Cineva are net, are cont Facebook si este pe un aeroport. Acest lucru poate insemna ca a realizat o crestere, o crestere pentru sine dar si pentru ceilalti. Pare in firea lucrurilor la prima vedere. Este o recunoastere a depasirii unui nivel si un demers social obisnuit - ceva care este destinat unui public de nisa, devine ulterior ceva raspandit. Poate ca un calculator este cel mai bun exemplu. De la o destinatie pentru oameni specializati a devenit ceva banal, comun, raspandit peste tot", considera Ganciu.
El mai subliniaza ca este de asemenea exprimarea narcisismului unei persoane.
Mai mult, psihologul puncteaza spunand ca check-in-urile la aeroport "par sa fie in concordanta cu tendinta migrationista pe care o parcurgem in aceasta perioada. Ea va trece in cativa zeci de ani. Dar deocamdata este una importanta".
Ce parere ai de locurile de unde romanii dau check-in pe Facebook ? Ce consideri ca spun aceste locuri despre ei ? wall-street.ro te incurajeaza sa comentezi si sa dai exemple de locuri de unde TU ai dat check-in.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
