Imunitatea parlamentara foarte extinsa pare a fi o problema in Romania, iar deciziile privind cererile de ridicare a imunitatii variaza de la un caz la altul, a declarat, pentru Mediafax, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, subliniind ca este datoria diplomatilor sa isi exprime punctul de vedere.

"Toti oamenii trebuie sa fie egali in fata legii. Parlamentarii nu trebuie tratati in mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecventa in luarea deciziilor, ceea ce nu este bine", a precizat ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, referindu-se la deciziile Parlamentului de a respinge mai multe cereri ale DNA privind ridicarea imunitatii unor parlamentari.

Diplomatul a explicat ca parlamentarii finlandezi au imunitate limitata, care se aplica doar pentru declaratiile facute in calitate de parlamentari. "Imunitatea nu acopera nimic din ce au facut inainte de a deveni parlamentari si nici fapte penale", a spus Ulla Väistö.

"In Romania, problema pare a fi faptul ca imunitatea este foarte extinsa si regulile privind ridicarea imunitatii nu par sa fie consecvente, variaza de la un caz la altul si nu creeaza incredere in sistem. Am dori ca aceste lucruri sa fie clarificate", a mai spus ea.

Intrebata despre recentele propuneri de modificare a Codului Penal, ambasadoarea si-a exprimat ingrijorarea fata de initiativele legislative prin care legile sunt schimbate "rapid" cu scopul de a intari protectia parlamentarilor.

"Aceste initiative neasteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede si intr-un mod care pare sa le intareasca protectia nu creeaza incredere in Parlament. Suntem ingrijorati de fiecare data cand se intampla astfel de lucruri brusc, fara discutii in prealabil. Daca ne referim la MCV, aici se mentioneaza ca reformele in privinta codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este sa nu fie introduse modificari inopinante in aceste coduri, modificari ce nu dau impresia sa aiba o motivatie prea clara. Urmarim astfel de evolutii cu o mare preocupare si nu suntem foarte fericiti in acest sens. Ridica suspiciuni, iar noi credem ca reformele trebuie sa fie consecvente", a explicat ambasadoarea.

In ceea ce priveste vocile care acuza amestecul ambasadelor in problemele interne ale Romaniei, Ulla Väistö a spus ca este datoria diplomatilor europeni sa faca acest lucru.

"Am vazut ca sunt unele voci in Romania care spun ca partenerii din Uniunea Europeana se amesteca in problemele interne dar, pe de alta parte, exista un Mecanism de Cooperare si Verificare si este datoria noastra sa ne exprimam punctul de vedere", a subliniat ambasadoarea Finlandei.

“Nu e momentul sa fie ridicat MCV; nu sunt indeplinite complet obiectivele”

Intrebata daca Romania a indeplinit toate obiectivele stabilite in cadrul MCV, in contextul in care politicienii romani doresc eliminarea acestui mecanism, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, a declarat ca au fost facute progrese, dar mai raman multe de facut.

"Mecanismul de Cooperare si Verificare a fost foarte important pentru Romania in ceea ce priveste functionarea sistemului judiciar si independenta justitiei, institutiile de integritate in general si lupta impotriva coruptiei. A fost creat pentru Romania si Bulgaria la momentul aderarii la UE cand ambele tari ar fi trebuit sa indeplineasca deja obiectivele stabilite in cadrul MCV. Cred ca pe parcursul celor 7 ani MCV a fost foarte important pentru Romania si pentru romani. Cand vorbesc cu romanii, ei cred ca, atat timp cat nu toate obiectivele sunt indeplinite complet, Mecanismul de Cooperare si Verificare nu trebuie eliminat. Suntem pe deplin de acord cu concluziile ultimului raport MCV, potrivit carora Romania a facut multe progrese, dar mai sunt multe de facut", a declarat diplomatul finlandez.

"Nu sunt indeplinite complet toate criteriile si nu credem ca deocamdata Mecanismul trebuie ridicat. Si multi romani cred la fel", a mai spus Ulla Väistö. Referitor la dorinta oficialilor romani de ridicare a MCV, ambasadoarea Finlandei a precizat ca intelege si a incurajat autoritatile de la Bucuresti "sa fie foarte eficiente si rapide in acest sens".

"Stiu ca membri ai guvernului roman si alti oficiali au spus ca obiectivul lor este ridicarea MCV. E de inteles, dar depinde de romani. In ziua in care criteriile vor fi indeplinite in mod satisfacator, MCV va fi ridicat. Va fi o zi mare si noi incurajam autoritatile romane sa fie foarte eficiente si rapide in acest sens. Dar in acest moment nu e cazul. Dupa cum spuneam au fost facute multe progrese, dar trebuie mai mult atat in ceea ce priveste reforma judiciara – unde lucrurile au mers bine dar mai sunt lucruri de facut - cat si institutiile de integritate si lupta impotriva coruptiei", a subliniat ambasadoarea Ulla Väistö.

In ceea ce priveste aderarea la Schengen, diplomatul a explicat ca Finlanda s-a opus la intrarea Romaniei si Bulgariei in acest spatiu in septembrie 2011, dar de atunci chestiunea nu a mai fost supusa la vot, astfel ca autoritatile de la Helsinki nu au mai discutat despre acest subiect in ultimii doi ani.

Citeste si:

    Interviul complet cu ambasadoarea Finlandei

    Reporter: In 9 mai, Uniunea Europeana sarbatoreste 65 de ani de la Declaratia Schuman, intr-un moment in care se confrunta cu provocari majore, in vecinatatea estica si sudica, dar si in interior, unde cresc manifestarile rasiste si islamofobe. Are UE puterea sa mearga mai departe? Ce schimbari sunt necesare pentru a face fata actualelor provocari?

    Ulla Väistö: Cred ca ne confruntam cu diverse provocari. Avem provocari de ordin economic, precum criza euro, dificultati economice in multe tari. In acest sens, multi cetateni simt ca cel mai important este ca UE sa ajute economiile statelor membre sa creasca din nou, sa creeze locuri de munca. Oamenii sunt cel mai ingrijorati de viata lor, de locul de munca, de modul in care descurca zi cu zi. Este principala ingrijorare a cetatenilor din statele membre care se confrunta cu criza economica. Aceasta este una dintre provocarile UE si ea este reflectata in prioritatile actualei presedintii a Uniunii (Letonia - n.r.).

    Citeste si:

      Alte provocari, foarte importante si ele, sunt conflictele si crizele care ne inconjoara. Uniunea Europeana trebuie sa incerce sa gaseasca solutii. Avem drama refugiatilor din Marea Mediterana, oameni care traverseaza Mediterana cautand refugiu in Europa. Este adevarat, cei mai multi incearca sa ajunga in Europa in mod ilegal, ceea ce poate fi asimilat intr-o oarecare masura traficului de persoane umane, dar, in acelasi timp, in foarte multe cazuri este vorba de drame umane. Trebuie sa gasim o solutie la aceasta problema.

      Avem si criza din Ucraina, un razboi care are loc foarte aproape de multe state membre. Si mai sunt si problemele cu Rusia.

      Avem o multime de provocari in acest moment in care sarbatorim. Pe de o parte, sarbatorim, pe de alta parte, incercam sa gasim o solutie pentru multe chestiuni dificile. Probabil ca nu sarbatorim intr-o stare de spirit foarte vesela, dar suntem constienti de necesitatea identificarii de noi solutii si raspunsuri la provocarile si problemele cu care ne confruntam.

      Rep.: Functioneaza sanctiunile impotriva Rusiei?

      U.V.: Da, cred ca functioneaza, chiar daca poate nu atat de eficient si de rapid pe cat ne-ar placea, dar cu siguranta sanctiunile functioneaza, in special pe termen mediu. Pana la urma asta putem face. Ce alte masuri are UE la indemana atunci cand o tara terta incalca legislatia si regulile internationale? Cum putem reactiona in astfel de situatii? Nu putem porni un razboi, trebuie sa gasim alte solutii, prin urmare sanctiunile economice reprezinta o solutie, mai ales ca in general astfel de sanctiuni au avut efect.

      Rep.: Si daca nu vor avea efect?

      U.V.: Nu vreau sa privesc prea mult spre viitor. UE evalueaza situatia, la fel SUA, in mod regulat, urmareste cum evolueaza lucrurile. Toti speram ca acest conflict va putea fi rezolvat prin mijloace politice. Avem Acordul de la Minsk, vrem ca el sa fie implementat in intregime de toate partile, inclusiv de Rusia. Daca se va intampla asa vom putea incepe sa ne gandim daca este cazul sa ridicam sanctiunile, dar momentan cred ca cel mai important este ca UE sa ramana unita in acest demers si sa fie ferma.

      Rep.: Nu vor avea de suferit pe termen lung in urma acestor sanctiuni si economiile europene, inclusiv cea a Finlandei?

      U.V.: Contrasanctiunile decise de Rusia au afectat Finlanda, in special exportul de produse finlandeze. Rusia a incetat sa mai importe unele produse finlandeze. Pe de alta parte, am facut niste calcule exacte si pana acum economia finlandeza a fost afectata intr-o masura foarte mica. Desigur, sunt sectoare care sufera, dar in impactul general nu a fost foarte mare si vom urmari situatia in continuare. Daca impui sanctiuni si exista si contrasanctiuni, toata lumea sufera. Nu este o situatie fericita pentru nimeni dar trebuie sa privim situatia in ansamblu.

      Rep.: Sunteti multumita de nivelul actual al investitiilor finlandeze in Romania?

      U.V.: Poate ar trebui sa intrebam autoritatile romane, daca sunt multumite de investitiile finlandeze in Romania. Cred ca reflecta marimea ambelor economii, Finlanda nu este o economie foarte mare. Investitiile finlandeze in Romania ar putea fi mai mari, dar nici nu se poate spuneca sunt nesemnificative. Avem multe companii finlandeze aici si exista interes in ceea ce priveste piata romaneasca, si asta este cel mai important.

      Daca Romania va reusi sa construiasca un climat investitional foarte atractiv, atunci toata lumea va veni aici, inclusiv finlandezii. Asta necesita anumite masuri astfel incat conditiile sa fie predictibile si stabile. Trebuie sa existe un nivel de certitudine, spre exemplu legile fiscale sa nu fie schimbate peste noapte, sa fie certitudinea ca exista "good governance" si ca justitia este corecta si eficienta. Incurajez autoritatile romane sa creeze astfel de conditii pentru ca piata romaneasca sa devina atractiva pentru investitori. Avem investitori finlandezi in Romania si exista interes dar, cu siguranta, este loc de mai mult.

      Rep.: S-au plans companiile finlandeze de climatul de business din Romania?

      U.V.: Au fost cateva cazuri cand am fost abordati de companii finlandeze. Ne-au cerut ajutorul in anumite situatii care nu le erau clare, suspectau intarzieri inutile in unele tranzactii, solutii sau decizii incorecte in ceea ce priveste taxele. Au fost cazuri unde au existat suspiciuni de coruptie din partea autoritatilor locale. Le-am ajutat sa clarifice situatia si, din fericire, am avut succes in cateva cazuri. Nu este o chestiune care sa ne fie complet straina si stiu ca si alti parteneri din UE s-au confruntat cu situatii similare.

      Rep.: Oficialii romani doresc ca MCV sa fie eliminat. Credeti ca Romania a indeplinit toate obiectivele stabilite in acest mecanism?

      U.V.: Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) a fost foarte important pentru Romania in ceea ce priveste functionarea sistemului judiciar si independenta justitiei, institutiile de integritate in general si lupta impotriva coruptiei. A fost creat pentru Romania si Bulgaria la momentul aderarii la UE cand ambele tari ar fi trebuit sa indeplineasca deja obiectivele stabilite in cadrul MCV. Cred ca pe parcursul celor 7 ani MCV a fost foarte important pentru Romania si pentru romani. Cand vorbesc cu romanii, ei cred ca, atat timp cat nu toate obiectivele sunt indeplinite complet, Mecanismul de Cooperare si Verificare nu trebuie eliminat. Suntem pe deplin de acord cu concluziile ultimului raport MCV, potrivit carora Romania a facut multe progrese, dar mai sunt multe de facut. Nu sunt indeplinite complet toate criteriile si nu credem ca deocamdata Mecanismul trebuie ridicat. Si multi romani cred la fel. Stiu ca membri ai guvernului roman si alti oficiali au spus ca obiectivul lor este ridicarea MCV. E de inteles, dar depinde de romani. In ziua in care criteriile vor fi indeplinite in mod satisfacator, MCV va fi ridicat. Va fi o zi mare si noi incurajam autoritatile romane sa fie foarte eficiente si rapide in acest sens. Dar in acest moment nu e cazul. Dupa cum spuneam au fost facute multe progrese, dar trebuie mai mult atat in ceea ce priveste reforma judiciara - unde lucrurile au mers bine dar mai sunt lucruri de facut - cat si institutiile de integritate si lupta impotriva coruptiei.

      Rep.: Finlanda s-a opus in trecut aderarii Romaniei la Schengen. Daca subiectul va fi pus din nou pe agenda anul acesta, isi va mentine pozitia?

      U.V.: In septembrie 2011, cand Romania si Bulgaria au dorit sa intre in Schengen, a fost un vot negativ. Finlanda s-a opus, la fel si Olanda, din trei motive. De atunci, chestiunea nu a mai fost discutata in sensul in care sa se ajunga la luarea unei decizii si la vot. Noi, la nivel guvernamental, nu am discutat in ultimii doi ani deoarece subiectul a tot fost amanat. A fost amanat nu numai pentru ca Finlanda ci, in special, alte tari au spus ca nu vor putea da un vot pozitiv, astfel ca subiectul a fost retras de pe agenda. Toti vor un consens, nu ar fi intelept sa ceri o decizie daca vezi dinainte ca nu va exista un consens. Daca va fi discutata (aderarea) anul acesta, cu siguranta guvernul finlandez va analiza din nou situatia, va studia problema din toate unghiurile si apoi va decide. Vom lua in considerare progresele facute de Romania in lupta impotriva coruptiei si in ceea ce priveste reforma judiciara. Prin urmare, momentan nu am un raspuns la aceasta intrebare.

      Rep.: Puteti reaminti cele trei motive care au stat la baza votului negativ din 2011?

      U.V.: Cand Finlanda a luat decizia in 2011 am spus: "da, vedem ca Romania si Bulgaria indeplinesc criteriile tehnice", dar, pentru ca decizia este intotdeauna politica, ne-am uitat la situatie in ansamblu. Si am vazut ca erau multe de facut, in special in lupta impotriva coruptiei. Voiam sa fim convinsi ca lupta impotriva coruptiei si functionarea justitiei sunt eficiente. Acestea au fost motivele din spatele opozitiei Finlandei in septembrie 2011.

      Rep.: In ultima perioada Parlamentul Romaniei a respins mai multe cereri DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari. Ce parere aveti despre aceste decizii?

      U.V.: Toti oamenii trebuie sa fie egali in fata legii. Parlamentarii nu trebuie tratati in mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecventa in luarea deciziilor, ceea ce nu este bine. Ridicarea imunitatii variaza de la tara la tara, spre exemplu parlamentarii finlandezi au imunitate limitata, care se aplica doar pentru declaratiile facute in calitate de parlamentari. Imunitatea nu acopera nimic din ce au facut inainte de a deveni parlamentari si nici fapte penale.

      In Romania, problema pare a fi faptul ca imunitatea este foarte extinsa si regulile privind ridicarea imunitatii nu par sa fie consecvente, variaza de la un caz la altul si nu creeaza incredere in sistem. Am dori ca aceste lucruri sa fie clarificate.

      Rep.: Am avut martea neagra, acum avem miercurea neagra cu modificarile la Codul Penal. Cum vi se par aceste schimbari ale legii in favoarea demnitarilor?

      U.V.: Aceste initiative neasteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede si intr-un mod care pare sa le intareasca protectia nu creeaza incredere in Parlament. Suntem ingrijorati de fiecare data cand se intampla astfel de lucruri brusc, fara discutii in prealabil. Daca ne referim la MCV, aici se mentioneaza ca reformele in privinta codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este sa nu fie introduse modificari inopinante in aceste coduri, modificari ce nu dau impresia sa aiba o motivatie prea clara. Urmarim astfel de evolutii cu o mare preocupare si nu suntem foarte fericiti in acest sens. Ridica suspiciuni, iar noi credem ca reformele trebuie sa fie consecvente.

      Rep.: Discutati aceste aspecte cu autoritatile romane?

      U.V.: Da, desigur, in mod regulat. Ne exprimam punctul de vedere. Am vazut ca sunt unele voci in Romania care spun ca partenerii din UE se amesteca in problemele interne dar, pe de alta parte, exista un Mecanism de Cooperare si Verificare si este datoria noastra sa ne exprimam punctul de vedere.

      Rep.: Mai sunt probleme in Finlanda cu romii din Romania care cersesc?

      U.V.: In Finlanda fenomenul cersetoriei nu mai existat de zeci de ani si, deodata, au aparut oameni cersind pe strada. O putem numi o problema sau un fenomen nou adus de libera circulatie a cetatenilor europeni. Romii din Romania au dreptul sa vina in Finlanda si au facut-o dar au inceput sa cerseasca. Prin urmare, finlandezii si-au facut griji, in special pentru ca au existat suspiciuni ca este vorba de o afacere organizata. Am incercat sa gasim solutii, am vorbit cu romanii, iar finlandezii au devenit constienti de situatia din Romania, de situatia minoritatii roma. Inca avem romi din Romania in Finlanda, cred ca finlandezii s-au mai obisnuit cu ei, nu cred ca au aparut noi probleme. Nu suntem multumiti cu aceasta situatie, am vrea ca romii din Romania sa ramana in tara lor si sa aiba posibilitatea de a munci aici, nu sa se duca sa cerseasca in alte tari UE. E treaba autoritatilor romane. Si noi avem o comunitate de romi. Au au venit in urma cu 500 de ani si in anii '50-'60 erau cam in aceeasi situatie in care sunt romii din Romania in acest moment. Multi nu aveau case decente, copiii nu mergeau la scoala, erau discriminati si nu aveau multe oportunitati de a-si gasi locuri de munca. In anii '70 am inceput sa cream politici nationale dedicate romilor, am adoptat legi antidiscriminare, legi in educatie, care le-au permis copiilor romi sa beneficieze de educatie si in limba materna. Sa nu uitam de locuinte sociale si locuri de munca. Astfel ca in prezent cei mai multi nu se mai muta dintr-un loc in altul, au locuinte stabile, isi trimit copiii la scoala, isi cunosc foarte bine drepturile. Nu spun ca nu sunt probleme, dar am luat masuri pentru a-i integra complet. Incurajam acelasi lucru in Romania. Sunt inca multe obstacole de depasit. Cred mai ales ca este nevoie de o constientizare generala a fenomenului discriminarii. Ii incurajez pe politicienii romani sa fie in primele randuri, sa dea un exemplu. Noi am avut cativa politiceni care au dat un exemplu. Fostul presedinte Tarja Halonen a facut o treaba foarte buna in ceea ce priveste antidiscriminarea. Politiceni de rang inalt din Romania, dar nu din cadrul minoritatii roma, ci romani ar trebui sa preia initiativa si sa spuna: "Hai sa facem din asta un obiectiv comun, ar fi grozav sa nu mai fie discriminare impotriva romilor". Bine, e nevoie si de locuinte, educatie si locuri de munca. E o problema complexa, nu se va ajunge la o solutie de pe o zi pe alta, noi am avut nevoie de 50 de ani, dar nu se va intampla nimic daca nu se face primul pas.

      Rep.: Unii politicieni romani considera ca romii reprezinta o problema europeana...

      U.V.: Cu certitudine, romii sunt discriminati im toate tarile, dar romii din Romania nu sunt o problema a Europei. Sunt romani. UE doreste sa ofere o mana de ajutor Romaniei si da bani dar e o problema care trebuie rezolvata de Romania.

      Rep.: De Ziua Europei, statia de metro Grozavesti se va numi Finlanda. Ce le-ati pregatit celor care se vor opri aici?

      U.V.: Vom avea afise, materiale informative despre Finlanda, am pregatit doua panouri foto, unul cu sauna si altul cu un pesaj cu aurora boreala si cine doreste se poate fotografia aici pentru a avea impresia ca sunt in Finlanda. Vor canta copii de la scoala romano-finlandeza si toti de la ambasada, inclusiv eu, vom fi acolo pentru a vorbi cu oamenii si pentru a le oferi informatii despre Finlanda.

      Rep.: Aveti o definitie personala pentru "cetateanul european"?

      U.V.: Cred ca toti avem o identitate europeana, eu cel putin o am. Sunt finlandeza dar in acelasi timp ma simt cat se poate de europeana. Inainte sa vin in Romania am fost in Mexic, si nu avem zboruri directe intre Helsinki si Mexico City, astfel ca de fiecare data faceam escala la Paris, Londra, Frankfurt sau Amsterdam. Si simteam deja ca sunt acasa atunci cand ajungeam pe aeroportul din Amsterdam sau Frankfurt. Asta inseamna acasa. Europa e acasa. Pentru mine e simplu sa traiesc si sa muncesc intr-o alta tara europeana. Identitatea europeana e in interiorul nostru, e istoria noastra, cultura comuna. Suntem diversi si asta e sarmul Europei. Finlanda e o tara minunata, la fel si Romania. E grozav sa calatoresti in Europa, te duci dintr-o tara in alta si spui: "asta e continentul nostru". Trebuie sa facem totul pentru ca Europa sa devina mai puternica, mai buna pentru cetatenii sai. In afara UE sunt piete emergente si tari puternice dar daca ramanem impreuna putem sa ne aducem contributia la ceea ce se intampl la nivel global.

      Rep.: Ce va place in Romania?

      U.V.: Imi place diversitatea, Romania e o tara foarte frumoasa, imi place sa calatoresc prin tara si sa vad peisaje minunate, orase frumoase si tot felul de monumente istorice. Cred ca romanii au avut o istorie foarte grea, experiente foarte dificile, iar cele recente si-au pus amprenta asupra tarii. Dar romanii, si nu ma refer la politicieni, se straduiesc din rasputeri sa faca din Romania un loc mai bun.

      Rep.: Ce nu va place?

      U.V.: Cultura traficului nu e prea buna. Vin dintr-o tara unde politia te opreste si isi da amenzi foarte mari daca mergi cu viteza si as vrea sa vad si aici ca regulile rutiere sunt respectate mai mult. S-a schimbat Codul rutier si sper ca va fi implementat. Aveti multe decese in trafic, cele mai multe din UE, din cauza vitezei si a nerespectarii regulilor.

      Sursa foto: Mediafax

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Politic »


      Comunicate de presă

      Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul tau tinta? Publica un comunicat de presa →


      Setari Cookie-uri