Predispusi la deturnarea de fonduri

Predispusi la deturnarea de fonduriStudiul analizeaza caracteristicile fraudelor pe baza a 348 de cazuri investigate de KPMG in 69 de tari.

“Cresterea implicarii directorilor executivi in cazuri de frauda este un semnal de alarma pentru companiile de pretutindeni. Efectele recesiunii economice asociate presiunilor pentru a atinge obiective de performanta pot crea o tensiune semnificativa in randul conducerii, rezultand in manipularea rezultatelor financiare”, spune Jimmy Helm (foto), Partener KPMG, si coordonatorul echipei de Investigare a Fraudei din cadrul KPMG din Europa Centrala si de Est.

Studiul a scos la iveala faptul ca fraudatorul ”tipic” este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani, lucreaza in cadrul departamentului financiar sau are un rol legat de partea financiara, este in companie de mai mult de 10 ani si detine o pozitie in conducerea executiva.

Frecvent, acesti indivizi vor putea trece mai usor peste controalele interne si au acumulat un capital de incredere important. Ei sunt cei mai predispusi sa se implice in deturnare de fonduri sau frauda pe partea de achizitii.

Financiarul are rol de "politist"

Financiarul are rol de "politist"Richard Perrin, Partener KPMG in Romania in cadrul departamentului de Consultanta in afaceri, remarca faptul ca “in Romania, fraudatorul ”tipic” lucreaza de obicei in cadrul departamentelor de achizitii sau vanzari. Departamentul financiar are de cele mai multe ori rolul de ”politist” pentru aceste departamente.

De asemenea, se observa ca, in Europa de Est, aproximativ 89 de procente din persoanele investigate erau angajate in companiile respective de mai mult de 3 ani (din care mai mult de jumatate erau angajati de mai mult de 6 ani) si 52 de procente din fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi detectate.

Fraudatorul tipic nu lucreaza singur

Studiul global indica faptul ca, in 61% din cazuri, fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta cu 63 de procente.

Aceasta caracteristica este in continuare sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, avand ca rezultat condamnari, care indica faptul ca in mai mult de 50 de procente din cazuri a existat complicitate.

Semnalele de avertizare sunt ignorate

Semnalele de avertizare sunt ignorateStudiul a relevat de asemenea ca semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte rar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii. Doar 6 procente din cazurile de frauda din studiul aferent anului 2011, au avut indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape 24 de procente in 2007 - ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa de Est, pozitia este ceva mai buna, aproximativ 11 procente din indicii fiind luate in considerare.

Totusi, 43 de procente din semnalele de avertizare nu au fost luate in considerare in Europa de Est: procent mai scazut decat media globala de 56 de procente si comparabil cu media pe 2007 de 45 de procente.

“Este surprinzator ca in continuare companiile ignora semnalele de avertizare, mai ales in contextul recesiunii. In timp ce initiativele de reducere a costurilor asociate cu recesiunea au avut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o falsa economie. Fraudatorul vede oportunita?t pentru valorificarea lipsei de performanta a sistemelor de aparare ale companiilor. Companiile trebuie sa fie vigilente mai multe ca niciodata”, afirma Michael Peer, Partener KPMG, in cadrul departamentului de Investigare a fraudei din CEE.

In 46 de procente din cazurile investigate in Europa de Est, nu au existat semnale de avertizare. Acest fapt este in concordanta cu media globala de 44 de procente.