De la teoria locala la practica internationala
Nivelul calitativ redus al invatamantului romanesc, oportunitatea obtinerii unor burse sau taxele de scolarizare similare celor autohtone sunt cateva din motivele care ii determina pe tineri sa studieze in afara Romaniei. “Romanii merg sa studieze in strainatate pentru ca sistemele de invatamant de acolo sunt mult mai axate pe practica, comparativ cu ceea ce se intampla la noi, unde avem parte mai mult de teorie. De asemenea, o perioada de studiu petrecuta in strainatate poate conta foarte mult la angajare, foarte multe comparii fiind interesate sa vada in CV-ul candidatului o anumita experienta internationala”, spune Bogdan Kochesch, Business Development Manager in cadrul grupului Educativa, organizatorul targurilor educationale Romania International University Fair (RIUF) si Romanian International Master MBA Exhibition (RIMME).
Pe langa organizarea de evenimente educationale, Educativa ofera si servicii de consiliere romanilor care vor sa se scoleasca afara.
Circa 85.000 de romani au ales sa studieze in strainate in perioada 2004 – 2007, potrivit unui studiu realizat de Educativa. Analiza a fost realizata atat pe baza unor date ale UNESCO, cat si pe baza informatiilor din piata locala. “Din pacate, nu avem date mai recente. Cu siguranta insa ca numarul romanilor care au ales sa mearga la studii in strainate in ultimii ani a crescut”, subliniaza Kochesch.
Mirajul Nordului
Cei mai multi romani care aleg sa studieze pe alte meleaguri sunt interesati de cursurile de licenta. In tari ca Norvegia, Suedia sau Danemarca, invatamantul superior este gratuit pentru cetatenii UE, studentii romani fiind nevoiti sa-si acopere cheltuielile zilnice de cazare si masa. In alte tari europene, cum ar fi Olanda, romanii trebuie sa scoata din buzunar doar 1.500 de euro pentru un an de studiu.
"Aproximativ 85% din interesati sa studieze in strainate pe care i-am consiliat anul trecut isi doreau sa mearga la cursuri de licenta, pentru ca sunt cele mai accesibile din punct de vedere al costurilor, comparativ cu un master sau un doctorat. O varianta pentru cei care vor sa urmeze un master sau un doctorat in strainate ar fi sa aplice la o bursa, insa in Romania numarul lor este destul de mic”, afirma Kochesch. Cele mai cunoscute burse de studiu de pe piata locala sunt cele oferite de Fundatia Dinu Patriciu si de Fundatia Ion Ratiu.
Visul scolilor straine prin ochii studentilor locali
Maria si Andreea sunt doua studente care au obtinut o bursa pentru un master in Franta, respectiv Statele Unite ale Americii. “Am ales un program de invatamant strain pentru ca sunt dezamagita de masterul pe care il fac aici. Am ajus sporadic la facultate impinsa de ideea ca daca sunt la buget, ar trebui sa merg din cand in cand pentru a promova examenele. In rest, studentii mimeaza participarea la curs, iar profesorii mimeaza o predare mult sub domeniul pentru care ne pregatim. Este trist acel sentiment de intelegere tacita intre noi si profesori: ca suntem multumiti cu ceea ce primim si ca ei isi fac datoria”, isi expune Maria unul din motivele pentru care a ales sa studieze in Franta. Bursa de studiu obtinuta de Maria i-a fost oferita de guvernul francez. Masterul dureaza un an, iar autoritatile din Franta ii pun la dispozitie 800 de euro lunar pentru acoperirea costului vietii, studiile fiind gratuite. In domeniul in care a aplicat pentru master, s-au acordat trei burse, iar in faza finala a concursului de admitere au participat 20 de studenti. “In functie de specificul masterului, trebuie sa realizezi minimum trei luni de practica in domeniu. In mod normal, facultatea iti prezinta oferte de stagiu. De asemenea, esti liber sa-ti gasesti stagiul si de cele mai multe ori, acesta este platit, existant un acord intre facultate si institutiile/companiile din zona”, spune Maria.
Programul Fulbright
Andreea, proaspat absolventa de facutate, a ales sa traiasca “visul american” prin intermediul unui master de doi ani in comunicare, la University of Florida prin programul Fulbright, care faciliteaza schimburi educationale intre SUA si alte tari. “Am dorit sa urmez un program masteral in strainatate in primul rand pentru faptul ca, din cercetarile mele, nu exista in Romania un program de relatii publice care sa adauge in mod real o plus valoare informatiei dobandite in facultate. In plus, in Romania exista aceasta tendinta a alergarii dupa “hartie”, interes care il depaseste de departe pe cel pentru studiul efectiv”, afirma Andreea.Comisia Fulbright din Romania ofera anual circa 10 burse pentru studentii romani. Bursa Fulbright acopera integral, pentru primul an de studiu, taxele de scolarizare si costurile de viata. In cazul Andreei, costurile totale pentru urmarea studiilor, inclusiv cele de intretinere, se apropie de 40.000 de dolari (28.700 de euro) pentru primul an. Tanara va trebui sa gaseasca finantare pentru cel de-al doilea an de studiu.
In functie de profilul facultatii, costurile cursurilor de master si al vietii variaza intre 20.000 si 80.000 de dolari (14.350 – 57.400 de euro). Cele mai scumpe mastere sunt cele oferite de universitatile de pe coasta de Est, in orase precum New York sau Washington sau in statul Florida. In schimb, in zona centrala a SUA – Missisippi, Missouri, Alabama, Oklahoma, Tennessee sau Louisiana, masterele in stiinte sociale nu depasesc 37 000 de euro, iar cele in domenii tehnice, 45 000 de euro, inclusiv cheltuielile de intretinere.
Oferta universitatilor de top din Bucuresti
Cei care nu vor sa urmeze un program de master in strainatate pot opta pentru un program local. In Bucuresti, cele mai scumpe mastere ajung si la 3.000 de euro anual.Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB) este institutia de invatamant superior finantata de la buget care pune la bataie cele mai multe mastere pentru anul universitar 2009-2010, respectiv 163 de programe, potrivit informatiilor publicate pe site-ul UPB. Taxa anuala pentru un master la UPB se ridica la 5.000 de lei (1.180 de euro) anual.
Academia de Studii Economice (ASE) nu a afisat pe site-ul propriu oferta de mastere pentru anul universitar urmator, dar in 2008/2009 a pus la bataie 75 de programe. Cea mai mare taxa de scolarizare pentru un master la ASE a fost de 1.500 de euro/semestru in anul universitar 2009-2010.
ASE este unul dintre principalii furnizori de personal pentru angajatori, in prezent avand circa 45.000 de cursanti, din care 22.000 sunt studenti, 20.000 sunt masteranzi, iar restul sunt doctoranzi si alti cursanti. Academia ofera si un sistem online de mastere incepand cu 2005, iar pana in prezent circa 2.000 de oameni au absolvit un astfel de program.
O alta institutie de invatamant superior de top din Capitala, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila a avut in oferta de oferta de anul acesta 5 mastere, taxa maxima perceputa fiind de 3.200 de lei (750 de euro) anual. Una din institutiile de invatamant superior cu cel mai ridicat nivel din punct de vedere al concurentei la admitere, Academia de Politie, a pregatit pentru 2009 trei programe de mastere, taxa fiind doar de 1.400 de lei anual (330 de euro)
Ciclul Bologna a venit cu 90.000 de masteranzi
Implementarea ciclului de invatamant Bologna, care prevede scurtarea ciclului de invatamant superior la trei ani si completarea perioadei de studiu cu inca doi an de master. In prezent, Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) a evaluat si acrediat 1.500-1.800 de mastere pe sistemul Bologna, atat de la facultatile publice, cat si la cele private. “Daca luam in calcul un numar mediu de circa 50 de persoane la un master, desi sunt situatii in care se ajunge si la 75-80 de persoane pentru un program, putem spune ca ar fi intre 75.000 – 90.000 de masteranzi doar pe sistemul Bologna”, afirma Mihai Floroiu, director de comunicare ARACIS. El spune ca un numarul exact al masteranzilor, cat si al absolventilor de master, va fi mult mai clar dupa incheierea masterelor pentru cei care au urmat vechiul sistem de invatamant, pre Bologna, dar si dupa ce actualul ciclu educational va oferi prima promotie de absolventi de master.
Populatia scolara din Romania numara 4,4 milioane de oameni in anul 2007/2008, arata datele Institutului National de Statistica. Din totalul populatiei scolare, Romania avea 907.000 de studenti, atat la buget, cat si la privat.
