Ioana Filipescu: Antreprenorii au fost nepermis de optimisti

Ioana Filipescu: Antreprenorii au fost nepermis de optimistiCea mai dureroasa concluzie la care Ioana Filipescu a ajuns dupa doi ani de criza este legata de atitudinea antreprenorilor locali. „Nu era niciun motiv pentru care sa credem ca, in conditiile unei crize care se extindea la nivel mondial, Romania va fi ferita.

Foarte multi antreprenori au imbratisat aceasta viziune optimista, si pentru o perioada de timp nepermis de lunga; in consecinta, foarte putini erau pregatiti ori s-au pregatit chiar cand semnalele nu mai puteau fi neglijate”, spune directorul de investitii.

Ioana Filipescu este de parere ca antreprenorii trebuie sa se pregateasca in vremuri bune pentru zile grele si sa dea dovada de introspectie financiara si reflexie strategica. „Chiar si atunci cand iti este bine, trebuie sa te intrebi: daca maine creste dobanda sau imi scade marja?”, explica oficialul bancii de investitii.

Din perspectiva consultantului in achizitii si fuziuni, Ioana Filipescu spune ca nu crede ca, la nivel macro, tensiunea provocata de criza poate sa genereze in sine oportunitati. Pe de alta parte, vor fi jucatori care vor putea acumula mai multa cota de piata de pe urma competitorilor invinsi de criza.

In opinia bancherului de investitii, revenirea pietei de fuziuni si achizitii nu depinde doar de banci, ci si de o schimbare a fundamentelor pietei, iar fondurile de investitii trebuie sa invete ca banii se fac greu.

Robert Maxim: Riscul poate imbraca multe forme

Robert Maxim: Riscul poate imbraca multe formeCea mai importanta lectie a lui Robert Maxim, managing partner la firma de consultanta Ensight Management, este ca intr-adevar, «cash is king». „Si acum, la doi ani de la declansarea crizei, mai vedem businessuri «de carton» prabusindu-se asa cum vedem «miliardari de carton» notorii luptandu-se cu creditorii in imposibilitatea de a-si plati datoriile”, spune consultantul.

Au fost insa mai multe "lectii" importante, in opinia sa. O lec?ie importanta ar fi managementul riscului in relatia cu clientii. Riscul poate imbraca multe forme - fie ca este vorba de risc reputational (de exemplu: cand ai de restructurat o firma client despre care stii din start ca are sanse limitate de reusita) sau ca este vorba de riscul comercial aferent incasarii tarzii a creantelor (datorita scaderii solvabilitatii clientilor).

Cel mai dificil moment pentru Robert Maxim a fost panica instaurata in piata atat in perioada premergatoare, cat si intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale.

„Multi dintre actorii economici importanti in Romania amanau deciziile strategice - ceea ce pentru multe proiecte de transformare/restructurare in care eram implicati aducea complexitate suplimentara pe fondul unei morozitati generale.

E dificil sa conduci schimbarea in astfel de conditii socioeconomice agravate de climatul politic general”, explica Robert Maxim.

Cristian Nacu: Dacia, surpriza placuta a crizei

Cristian Nacu: Dacia, surpriza placuta a crizeiUltimii doi ani au insemnat, pentru Cristian Nacu, confirmarea unui diagnostic: „Romania are o economie reactiva si depinde total de economiile straine”.

Cresterea rapida, finantata cu imprumuturi, poate fi periculoasa, avertizeaza Nacu, care sustine ca este bine sa fii intotdeauna prudent si sa nu indatorezi excesiv companiile, chiar daca scopul este sustinerea cresterii.

Castelul de nisip construit in anii de boom economic s-a naruit si asta pentru ca „ceea ce azi poate parea un grad rezonabil de indatorare, maine, pe fondul caderii masive a vanzarilor, te poate distruge”. De aceea, sfaturile lui Nacu pentru antreprenori si manageri se axeaza pe important lichiditatilor.

Crizele, argumenteaza acesta, „sunt perioadele cand esti stimulat sa faci restructurari si sa te axezi pe reducerea costurilor astfel incat atunci cand cererea de produse va creste sa fii mai competitiv decat inainte de criza”. Intr-o nota mai optimista, Cristian Nacu spune ca probabil modul in care Dacia a profitat de aceasta criza este cea mai placuta surpriza a perioadei.

„A fost dovada ca profesionalismul si creativitatea te pot scoate si din astfel de situatii”, crede partenerul EI. Pe de alta parte, desi s-a vorbit mult despre oportunitatile oferite de criza, multe dintre ele nu s-au materializat, adauga Nacu: „nici bancile, nici statul nu au avut curajul sa lase piata sa regleze unele din dezechilibrele produse”.

Doru Lionachescu: Doar supravietuitori si victime

Doru Lionachescu: Doar supravietuitori si victime„In momentele economice dificile esti pe cont propriu, nimeni nu te ajuta daca nu te ajuti singur, in pofida retoricii oficiale si a declaratiilor de marketing ale bancilor”, spune transant Doru Lionachescu.

De aceea, consultantul ii indeamna pe manageri sa fie permanent atenti la nivelul lichiditatilor si sa se concentreze pe ceea ce stiu sa faca cel mai bine. „Criza aceasta a demonstrat ca diversitatea nu te salveaza, ba dimpotriva.

E foarte probabil ca in viitor toate crizele sa fie similare celei de acum: globale, instantanee, fara sa lase geografii sau clase de active de refugiu”, este de parere consultantul.

Lionachescu apreciaza drept cea mai placuta surpriza a crizei faptul ca inca mai rezista companii cu capital romanesc, fara niciun sprijin de nicaieri si, mai mult, luptand cu obtuzitatea bancilor, cu haosul politic si cu un climat fiscal totalmente antibusiness. „Criza a confirmat o constatare mai veche: Romania are o administratie publica supradimensionata, clientelara si in mare masura corupta - o imensa frana in dezvoltarea tarii”, declara consultantul.

Lionachescu vede criza doar in termeni de supravietuitori si victime, etichetand ideea de eventuale oportunitati drept un mesaj fals pozitivist. „Se poate vorbi ca de un invingator despre cineva care supravietuieste, intamplator, detonarii unei bombe atomice?”, spune oficialul de la Capital Partners.

Mihai Sfintescu: Ritmul este esential atat in afaceri, ca si in arta

Mihai Sfintescu: Ritmul este esential atat in afaceri, ca si in arta„Mi-a fost greu sa pastrez o gandire pozitiva cand atatea se prabuseau in intreaga lume, dar mi-am spus ca momentele grele trebuie si pot
fi depasite!”, spune Mihai Sfintescu amintindu-si de ultimii doi ani.

Care este reteta sa anticriza? Cuvintele-cheie sunt planificarea reactiilor pentru cat mai multe scenarii posibile, asumarea riscurilor si spiritul de anticipare.

Altfel spus, „nu urma tendinta generala, ci incearca sa o anticipezi direct” - o lectie cu atat mai valoroasa cu cat schimbarile se petrec in ritm ametitor si nu intotdeauna inspre mai bine.

„Romania nu este administrata pentru ca majoritatea persoanelor care sunt in functii publice au preocupari strans legate de interesele lor personale. Desigur ca nu este un fapt nou, dar in conditii de criza, efectele au fost dezastruoase”, este de parere Sfintescu.

Vesti bune au venit insa de pe plan mondial, stabilizarea economiei globale si depasirea riscurilor de depresiune relansand optimismul in previziunile oamenilor de afaceri.

Cat despre oportunitatile de criza, oficialul 3TS Capital Partners vorbeste despre identificarea unui ingredient fundamental - ritmul. „Exista cu siguranta oportunitati, dar valorificarea lor depinde de gasirea ritmului potrivit cu evolutia pietei relevante. Ritmul este la fel de esential in afaceri ca si in arta”, sustine directorul de investitii.

George Mucibabici: Sfarsitul lui 2009 a fost descurajant, nu se lega nimic

George Mucibabici: Sfarsitul lui 2009 a fost descurajant, nu se lega nimicSe spune ca la sfarsit de an tragem linie, facem bilantul reusitelor si ne bucuram in liniște de sarbatori. 2009 a fost un an diferit, un an integral de criza, iar sfarsitul lui a fost descurajant, povesteste George Mucibabici, presedintele Deloitte Romania. “Sfarsitul lui 2009, chiar si inceputul lui 2010 a fost foarte descurajant, nu se lega nimic atunci”, sustine George Mucibabici (foto), seful Deloitte Romania, care mizeaza pe o revigorare serioasa a economiei abia incepand cu a doua jumatate a anului 2011.

Mucibabici povesteste ca atmosfera de la una dintre ultimele intalniri din 2009, inainte de Anul Nou, a fost dificila. “O intalnire cu un client mare din sectorul distributiei de bunuri care are o expunere in sistemul bancar de circa 100 mil. euro si pentru care purtam niste negocieri foarte dure cu reprezentantii bancilor. A fost o intalnire la care discutia s-a purtat pe muchie de cutit, miza fiind daca sa lupte sa-si continue business-ul sau sa se declare in insolventa. A fost un moment dur pe care l-am trait si din perspectiva clientului”, detaliaza presedintele Deloitte Romania.

Clientii companiilor de consultanta se orienteaza in prezent pe restructurarea datoriilor si rezolvarea problemelor de natura fiscala, insa Deloitte a primit recent, dupa o perioada lunga de absenta, o cerere de oferta pentru dezvoltarea unui business din domeniul manufacturier.

Codrin Matei: Nu ne-am oprit, in ciuda pesimismului din piata

Codrin Matei: Nu ne-am oprit, in ciuda pesimismului din piataActivand pe unele dintre cele mai afectate segmente, respectiv piata imobiliara si piata financiara, Codrin Matei, managing partner, Crosspoint a trebuit sa dea piept frontal si brusc cu criza.

„Din euforia de tranzactii, cereri si preturi in exces, a trebuit sa facem fata unor schimbari bruste din toate punctele de vedere: ale clientilor, dezvoltatorilor imobiliari, bancilor care asigurau finantarea proiectelor si clientilor nostri. Am fost nevoiti cu totii, administratori si angajati deopotriva, sa ne restructuram obiectivele si intregul plan de management”, spune Codrin Matei.

Prima lectie pe care a invatat-o a fost sa nu se opreasca, oricat de pesimiste se previzionau lucrurile. „Am invatat sa fim mai pragmatici si mai atenti la realitatile inconjuratoare si sa fim mai constienti ca se pot intampla si momente de declin ale pietei, perioade pe care am invatat sa le previzionam in planurile noastre”.

Cel mai dificil moment al crizei a fost aducerea la punctul de echilibru al raportului plati-angajamente financiare ale companiei. „Ganditi-va ca ceea ce pareau angajamente financiare ferme, asumate de catre parteneri, unii fata de altii, dezvoltatorii imobiliari fata de companie, ceea ce a asumat compania fata de companii partenere, obligatii financiare fata de stat si angajati, fusesera gandite si planificate ieri, «pe vreme buna», si urmau sa fie implementate maine, cand incertitudinea si panica in piata deja se starnise”.