Moda creditelor doar cu buletinul
Probabil cea mediatizata tendinta din industria bancara in ultimii 7 ani, creditul doar cu buletinul, a reprezentat visul multora dintre romani si a majorat afacerilor marilor retaileri, precum Altex, Domo sau Flanco.Astfel, in urma cu 6-7 ani oamenii puteau sa-si cumpere tot ce nu au avut in perioada comunista – televizoare, frigidere, masini de spalat – doar cu simplul act de identitate.
Principala caracteristica a creditului doar cu buletinul era o dobanda ridicata, pentru ca si riscul era pe masura. Acest lucru, alaturi de cunostintele destul de lacunare ale romanilor cu privire la produsele financiare au reprezentat “cheia succesului” pentru cresterea restantelor la credite.
In prezent, bancile vor acorda, de la 1 februarie 2012, credite pentru populatie dupa un nou regulament al Bancii Nationale a Romaniei.
Acesta prevede ca imprumuturile de consum sa aiba o scadenta de cel mult cinci ani, iar clientii sa aduca garantii de 133% din valoarea imprumutata.
Avantul creditelor imobiliare
Perioada de boom economic a scos la iveala si dorinta romanilor de a-si cumpara un apartament sau o casa.Daca la finele anului 2005, soldul creditelor imobiliare se ridica la 5,24 miliarde lei, in urmatorii trei ani totalul imprumuturilor pentru locuinte a crescut de patru ori, la 21 miliarde lei.
In prezent, soldul creditelor imobiliare insumeaza 33,1 miliarde lei, ceea ce comparativ cu anul 2008, reprezinta o majorare de 58%.
Nu doar romanii s-au ingramadit la banci pentru a-si lua credite pentru locuinte, ci si dezvoltatorii imobiliari s-au imprumutat pentru a le satisface oamenilor aceasta nevoie.
Dar socotelile de acasa ale constructorilor nu s-au potrivit cu cele din targ, odata cu declinul pietei imobiliare.
Asmita Gardens, Terra Residence sau Green Lake Residence sunt cateva exemple de ansamble rezidentiale care au intrat in incapacitate de plata si unde bancile au expuneri de zeci de milioane de euro.
Tentatia creditelor in franci elvetieni
Dobanzile reduse si stabilitatea monedei elvetiene reprezentau ingredientele ideale, in perioada anterioara crizei, pentru ca romanii sa se imprumute in franci elvetieni.Volksbank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Bancpost sau Piraeus Bank au acordat cele mai multe credite in franci elvetieni.
Odata cu declansarea crizei, leul s-a depreciat puternic in fata monedei elvetiene, astfel ca romanii, mai ales cei care au contractat credite imobiliare in franci, au ajuns sa regrete decizia luata.
In ultimii 7 ani, leul s-a depreciat cu peste 50% in raport cu francul elvetian, in conditiile in care investitorii au cautat o moneda de refugiu in fata “uraganului” provocat de criza economica si financiara.
foto: sxc.hu
Inflatia de sucursale bancare
Bancile s-au extins agresiv in perioada anterioara crizei, in incercarea de a-si majora cota de piata.Numai in perioda 2005-2008, institutiile de credit au deschis peste 3.500 de sucursale, iar numarul de unitati bancare atingea un nivel record, de 6.552 de unitati.
Dar, criza le-a dat peste cap planurile bancherilor, care au realizat ca o retea prea mare este ineficienta.
Astfel, in ultimii trei ani, bancile au pus “lacat” la aproape 500 de unitati. Inclusiv salariatii au avut de suferit de pe urma restrangerii retelelor bancare, in perioada 2009-2011 fiind dati afara peste 5.100 de angajati.
Iar situatia nu arata prea bine nici in viitor. Desi au inchis un numar consistent de unitati, bancherii au tot amanat reorganizarea masiva a retelelor. Astfel, in perioada care urmeaza s-ar putea sa asistam la restructurari bancare cu adevarat.
Neperformanta sistemului bancar
In urma cu 7 ani, nimeni nu vorbea in industria bancara despre creditele neperformante. Motivul? La nivel de sistem intarzierile la plata ratelor totalizau doar 1,7 miliarde lei, iar avansul creditelor era de doua cifre.Ce s-a intamplat dupa 7 ani? Creditele restante au crescut de aproape 12 ori, pana la peste 20,3 miliarde lei.
Imprumuturile nepeformante au dus la scaderea profiturilor bancilor. De exemplu, in al treilea trimestru al anului, rezultatul negativ la nivelul sistemului bancar s-a ridicat la 860 milioane lei (200 milioane euro), pe fondul provizioanelor in urcare care au depasit pentru prima data valoarea de 30 miliarde lei.
Dupa primele noua luni din 2011, bancile au totalizat o pierdere de 765 milioane lei (176 milioane euro), in conditiile in care la finele primului semestru sistemul bancar a raportat un profit net de 94,5 milioane lei.
Celebra Ordonanta 50
Anul 2010 va ramane in amintirea bancherilor ca fiind primul moment in care au intrat intr-un conflict direct cu clientii, principala cauza fiind Ordonanta de Urgenta 50 (OUG 50), care ar fi trebuit sa-i apere pe romani de comisioanele abuzive si de cresterile nejustificate de dobanda.Initial, OUG 50 trebuia sa transpuna in legislatia nationala o directiva a Uniunii Europene privind contractele de credit pentru consumatori. Dar, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a adus si alte modificari, precum eliminarea comisioanelor bancare sau posibilitatea de a suspenda activitatea de creditare a unei banci, alaturi de aplicarea unor amenzi de pana la 100.000 de lei.
Totodata, ANPC mai dorea ca bancile se refinanteze gratuit creditele pentru clienti, iar prevederile OUG 50 sa se aplice inclusiv imprumuturilor aflate in derulare.
Pana la urma bancile au iesit in mare parte invingatoare, de partea institutiilor de credit fiind presedintele Traian Basescu, Fondul Monetar International (FMI) si BNR.
Legea pentru aprobarea OUG 50 privind contractele de credit pentru consumatori a fost promulgata la finele lunii decembrie 2010, iar principalele prevederi s-au referit la eliminarea comisionului de rambursare anticipata si calcularea dobanzii la toate creditele noi in functie de Euribor/Robor plus marja.
Refinantarile
Cum numarul celor care au intampinat probleme la plata ratelor bancare a crescut, bancile au lansat tot mai multe oferte de refinantare a creditelor.In acest sens, Ordonanta 50 a avut un efect benefic asupra clientilor, iar numarul de credite refinantate s-a dublat.
Astfel, in perioada iunie 2010 – mai 2011, bancile au acordat aproape 160.000 de credite de refinantare, comparativ cu 85.500 de refinantari in perioada similara a anului precedent.
Volumul cumulat al creditelor de refinantare in lei in primul an de la aparitia OUG 50 a fost de 2,17 miliarde de lei, de doua ori mai mare decat cel din intervalul anterior. Suma reprezinta 6% din volumul creditelor in sold acordate gospodariilor populatiei.
