Top 10 argumente pentru care pensiile private sunt sigure

Legislatia

Poate cel mai important element de siguranta al sistemului de pensii private este reprezentat de legislatie, care prevede in mod explicit faptul ca fondurile de pensii private nu pot da faliment.

De aceea, fondurile de pensii nu pot intampina dificultati financiare, acest risc existand doar pentru administratori, iar daca apare situatia in care un administrator are dificultati si nu mai poate gestiona in bune conditii fondul de pensii, intervine procedura de administrare speciala, prin care fondul sau este transferat catre alte fonduri, cu rezultate bune in administrare.

Principiul separarii activelor

Tot prin legea aflata in vigoare, activele fondului de pensii sunt separate de activele administratorului, ele fiind astfel gestionate separat fata de cele ale administratorului, iar contributiile participantilor se varsa direct in contul fondului de pensii, deschis la banca depozitara. Astfel, administratorul nu are acces direct la banii participantilor si nu ii poate folosi in niciun alt fel decat pentru investitii, conform legislatiei in vigoare si normelor prudentiale.

In mod practic, fondul de pensii nu are alte cheltuieli in afara de comisionul de administrare si cel de audit. Toate celelalte cheltuieli de administrare sunt in sarcina administratorului, veniturile sale fiind cele doua comisioane de administrare (maxim 2,5% din contributii si maxim 0,6% din activul net, valori exprimate anual).

Reglementarea

Sistemul de pensii private este reglementat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Comisia este autoritatea de reglementare si supraveghere a sistemului de pensii private, institutie specializata, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei avand prin lege ca principale activitati reglementarea, supravegherea si controlul sistemului de pensii private si beneficiaza de toate parghiile legislative necesare pentru a controla eficient aceasta piata.

Scopul CSSPP este protejarea intereselor participantilor, prin asigurarea unei functionari eficiente a sistemului de pensii private si a informarii asupra acestuia si in acelasi timp autorizeaza si avizeaza toate entitatile care functioneaza pe piata de pensii private. De asemenea, poate retrage autorizatiile si avizele, in caz de nereguli.

Si nu in ultimul rand, CSSPP poate sanctiona (inclusiv prin amenzi) orice nereguli din piata, care ar putea aduce neajunsuri participantilor la fondurile de pensii private.

Bancile depozitare

Existenta bancilor depozitare reprezinta un element necesar pentru siguranta activelor participantilor. Astfel, contributiile acestora se varsa direct in contul fondului de pensii, deschis la banca depozitara a activelor fondului.

De aceea, banii nu sunt pastrati de catre administrator, ci de catre banca depozitara, care verifica si executa ordinele de investitii ale administratorului fondului.

Totodata, banca depozitara are obligatia de a verifica legalitatea investitiilor ordonate de administrator si are autoritatea legala de a bloca executia ordinelor ilegale de investitii. In acest caz ipotetic, banca notifica si CSSPP privind situatia descrisa.

Trebuie stiut ca administratorul nu are acces direct la banii participantilor si nu ii poate folosi in niciun alt fel decat pentru investitii, conform legislatiei in vigoare si normelor prudentiale;

In prezent, doar sase banci sunt autorizate ca depozitar al activelor fondurilor de pensii private: Banca Comerciala Romana (BCR), Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale (BRD-SocGen), Raiffeisen Bank, Bancpost, ING Bank, Banca Romaneasca – acestea numarandu-se printre cele mai mari si solide banci de pe piata romaneasca.

Auditul financiar

Anual, atat administratorii, cat si fondurile de pensii private au obligatia legala de a se supune unui audit complet al situatiilor lor financiare, astfel ca auditul financiar este realizat de catre un auditor extern independent, autorizat in acest sens de catre CSSPP. Rapoartele si rezultatele lor sunt transmise administratorului si catre CSSPP, dupa care sunt facute publice.

Iar pentru a asigura transparenta sistemului, administratorii sunt obligati sa publice anual rapoarte complete si corecte despre activitatea si situatia financiara a fondurilor de pensii private gestionate, fiind obligati sa informeze anual, in scris, fiecare participant la fondurile de pensii private, la ultima adresa comunicata, despre valoarea activului personal (contul personal de pensie privata), istoricul contributiilor virate in ultimul an, precum si despre situatia financiara a administratorului fondului de pensii.

La cerere, fiecare participant la fondurile de pensii va primi de la administratori orice informatii privind politica de investitii, conturile si rapoartele anuale, riscul investitiilor, gama optiunilor de investitii, portofoliul existent si orice alte informatii privind fondul de pensii private la care contribuie.

Garantia

Prima dintre garantii este cea a contributiilor nete (garantia absoluta de capital). Astfel, conform legii, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) sunt obligate sa realizeze o rentabilitate cel putin egala cu zero: la finalul perioadei de cotizare, suma totala din contul de pensie privata nu poate fi mai mica decat contributiile virate in perioada activa, diminuate cu comisioanele de administrare si eventualele comisioane de transfer.

Aceasta, mentioneaza comunicatul APAPR, reprezinta o garantie puternica, practicata de foarte putine state ale lumii, pentru sistemele lor de pensii private. Printre acestea, se afla Germania, care are aceeasi garantie legislativa privind fondurile sale de pensii private. Mai mult, garantia contributiilor nete se pastreaza si la transfer: daca un participant decide sa-si schimbe fondul de pensii (sa se transfere la alt fond), valoarea contului sau personal nu poate fi mai mica decat suma contributiilor nete.

Sistemul prezinta si garantia ratei minime de rentabilitate (garantia relativa la piata). Este o alta garantie majora privind performanta investitionala a fondurilor de pensii private. Dupa doi ani de la startul colectarii si investirii contributiilor, fiecare fond de pensii are performanta sa investitionala monitorizata strict de catre CSSPP, luna de luna, iar Comisia calculeaza lunar rentabilitatea medie ponderata si rentabilitatea minima a fondurilor de pensii.

In acest sens, toate fondurile de pensii de pe piata sunt obligate sa obtina o rentabilitate (performanta investitionala) mai mare decat valoarea minima relativa, calculata in functie de performanta medie a pietei. Daca un fond de pensii se situeaza timp de patru trimestre consecutive sub rentabilitatea minima de pe piata, atunci CSSPP ii retrage licenta de functionare, iar fondul intra in administrare speciala, urmand ca banii clientilor acelui fond sa fie transferati catre alte fonduri, cu rezultate pozitive in administrare.

Aceasta garantie are doua scopuri principale. Primul este protejarea economiilor participantilor de subperformanta investitionala si eliminarea de pe piata a celor mai neperformanti administratori.

Fondul de Garantare din sistemul de pensii private reprezinta elementul de siguranta de ultima instanta al sistemului de pensii private, ce va fi reglementat in curand printr-o lege speciala, care este in prezent in curs de elaborare.

O alta garantie este reprezentata tot de legislatia autohtona care interzice in mod explicit fondurilor de pensii private din Romania sa investeasca in active „toxice”, „exotice” sau periculoase, cum sunt cele care au provocat sau au rezultat din criza financiara americana si globala fiind totodata interzise investitiile in piata imobiliara sau in instrumente cu expuneri imobiliare (exemplu: obligatiuni ipotecare), in produse structurate sau complexe, precum si in hedge funds sau alte asemenea vehicule de investitii.

Astfel, investitiile la Bursa sunt limitate la cel mult 50%, desi niciun fond de pensii nu isi asuma in mod explicit obiective mai sus de circa 30%-35% investitii in actiuni (fondurile cu risc „ridicat”), iar investitiile in instrumente cu grad minim de risc (titluri de stat si obligatiuni supranationale – BERD, BEI, Banca Mondiala) au prin lege o pondere de cel putin 50% in portofoliile tuturor fondurilor de pensii private.

Actuarul (entitate diferita si independenta) emite un raport separat, care insoteste obligatoriu raportul administratorului inaintat CSSPP, privind rezultatele administratorului, dar si ale fondurilor de pensii gestionate. Raportul actuarial determina, in mod independent, daca exista garantii suficiente pentru acoperirea obligatiilor asumate de administrator fata de participantii la fondurile de pensii.

Fiecare administrator de fonduri de pensii private isi va constitui un provizion tehnic, pentru a acoperi riscul de a nu realiza obligatiile asumate fata de participantii la fond. Acesta este calculat de catre actuari si sunt actualizate anual.

Merita mentionat si faptul ca provizionul tehnic este o suma de bani in sarcina administratorilor si nu a fondului de pensii private.

„Legea obliga fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) sa realizeze o rentabilitate cel putin egala cu zero: la finalul perioadei de cotizare, suma totala din contul de pensie privata nu poate fi mai mica decat contributiile virate in perioada activa, diminuate cu comisioanele de administrare si eventualele comisioane de transfer, conform legii”, explica specialistii APAPR.

Platile catre clienti

La inceputul anului 2009, fondurile de pensii private (atat obligatorii – Pilonul II, cat si facultative – Pilonul III) au inceput sa faca deja primele plati catre participanti sau beneficiari (dupa caz), eliminandu-se astfel una din temerile legate de faptul ca sistemul nu poate efectua platile.

Au fost facute plati ale activului personal, catre participanti, atat pentru cazuri de invaliditate, cat si pentru „pensii” platite la termen. Pentru participantii care au decedat au fost facute plati catre beneficiari;

Conform legii, legea de plata a pensiilor private va fi adoptata in Parlament in cursul anului viitor, iar pana atunci, toate platile se fac potrivit reglementarilor CSSPP, care a emis norme si decizii pentru procedurile de plata.

Capitalul social minim

Pentru a intra pe piata exista cerinta de capital social minim

Pentru a putea primi licenta de administrare a unui fond de pensii private in Romania, orice companie trebuie sa dovedeasca experienta de cel putin 3 ani in domeniu si sa aduca un capital social minim pentru formarea societatii de administrare.

Capitalul social minim este de 4 milioane de euro pentru administratorii de pensii private obligatorii (Pilonul II) si de 1,5 milioane de euro pentru administratorii de pensii private facultative (Pilonul III).

Angajament pe termen lung

Din 2007 si pana in prezent, administratorii de fonduri de pensii private (atat obligatorii – Pilonul II cat si facultative – Pilonul III) au investit din surse proprii peste 450 de milioane de euro in lansarea si consolidarea operatiunilor de administrare, iar investitiile vor fi recuperate in timp, administratorii incasand doar doua comisioane strict reglementate din activitatea de administrare a fondurilor de pensii (maxim 2,5% din contributii si maxim 0,6% din activul net, valori exprimate anual);

Potrivit estimarilor realizate de APAPR, administratorii de fonduri de pensii de pe Pilonul II isi vor recupera aceste investitii abia in anul 2021, adica la 15 ani de la startul sistemului.

Aceste date releva un angajament pe termen lung al administratorilor fata de piata din Romania, existand tot interesul pentru ca piata sa functioneze corect si eficient, pentru ca investitiile initiale sa poata fi recuperate cat mai repede cu putinta.

Banca Mondiala

Sistemul de pensii private multipilon a fost dezvoltat si recomandat de catre Banca Mondiala statelor care nu aveau disponibile sisteme de economisire privata pe termen lung, dupa ce sistemul multipilon a fost aplicat pentru prima data in Chile in 1979.

Intre timp, sistemul de pensii private multipilon al Bancii Mondiale a fost aplicat in mai mult de 30 de state, majoritatea din America Latina si din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania.

In prezent, Banca Mondiala supravegheaza aceste sisteme de pensii private si emite periodic recomandari de politici privind imbunatatirea si eficientizarea lor.

Alaturi de Banca Mondiala si alte organisme internationale isi manifesta constant sprijinul pentru sistemele de pensii private de la nivel global. De exemplu, OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – gruparea celor mai dezvoltate 30 de state ale lumii), dar si Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si altele.

Astfel, administratorii de fonduri de pensii private din Romania au acces continuu la cele mai bune practici internationale in domeniu.