Nationalizarea si vacanta fortata a bancilor grecesti

Bancile din Grecia sunt expuse pe obligatiunile tarii. Un default le-ar putea forta sa caute noi surse de capital pentru a-si finanta pierderile, scrie BusinessInsider.com.

Andre Lilico, economist in cadrul Europe Economics, merge mai departe si scrie in The Telegraph ca, pentru a evita revoltele masive de strada, precum cea petrecuta in anul 2002 in Argentina (acolo unde presedintele a fugit intr-un elicopter din palatul prezidential pentru a scapa de revolta persoanelor ce aveau depozite bancare), guvernul grec ar putea declara stare de asediu sau chiar sa impuna legea martiala.

In cele din urma, Grecia ar putea renunta la euro, intorcandu-se la vechea moneda nationala – drahma.

Citeste cele mai importante stiri si analize despre situatia din Grecia in sectiunea dedicata Criza din Grecia.


Sursa imagine: casss.gr

Irlanda si Portugalia intra la randul lor in default

Irlanda si Portugalia intra la randul lor in defaultIrlanda si Portugalia sunt primele piese care ar putea cadea in urma efectului de domino cauzat de un eventual default al Greciei.

Majoritatea analistilor sunt de parerea ca intreaga Europa va fi “contagiata” intr-un fel sau altul de falimentul Greciei, cele doua tari mentionate anterior fiind primele pe lista.

Existenta unui precedent foarte apropiat i-ar putea face pe oficialii din Irlanda si Portugalia sa se gandeasca serios la default si avantajele acestei solutii in detrimentul acumularii unor noi datorii si al masurilor severe de austeritate impuse de institutiile financiare internationale.

Sursa imagine: sxc.hu

Apar invinsii si invingatorii din piata CDS-urilor

Apar invinsii si invingatorii din piata CDS-urilorIn prezent, nu este foarte clar ce expunere au marile companii si institutii financiare pe CDS-urile jucate pe datoriile suverane ale Greciei.

Insa, o entitate a vandut foarte multe astfel de asigurari pe datoria greceasca in ultimii ani, asa ca incheierea incertitudinii, cu privire la un posibil default, ar genera plati masive de pe urma acestor contracte.

Un CDS (Credit Default Swap) reprezinta un instrument financiar prin care cineva se poate proteja impotriva riscului de neplata al unui creditor, in schimbul unei prime. Costul CDS-urilor pentru titlurile de stat emise de Grecia a crescut de peste cinci ori in ultimii ani.

Prabusirea creditarii

Prabusirea creditariiTemerile institutiilor financiare cu privire la stabilitatea economica globala vor deveni tot mai accentuate.

Imprumuturile intre banci ar putea sa fie tot mai dificil de realizat, avand in vedere incertitudinea fata de expunerea pe Grecia. Multe banci vor cere garantii suplimentare, fortand astfel vanzarile de active.

Practic, s-ar ajunge din nou in situatia de dupa caderea bancii americane Lehman Brothers, cu o piata a creditului inghetata aproape complet.

BCE intra in criza

BCE intra in crizaBanca Centrala Europeana (BCE) este expusa masiv atat pe datoria Greciei, cat si pe obligatiunile emise de bancile irlandeze.

Daca Grecia si Irlanda nu isi onoreaza corespunzator datoriile, BCE ar putea intra in insolventa.

Chiar si asa insa, faptul ca BCE este o banca centrala ii va permite acesteia sa tipareasca bani pentru a-si rezolva probleme.

O astfel de procedura este interzisa de actul constitutiv al BCE, insa pana la urma la fel si Tratatul UE interzice explicit bailout-urile precum cele din cazul Greciei, al Portugaliei si Irlandei.

Sursa imagine: ecb.int

Crize politice

Crize politiceGuvernul de la Berlin ar putea sa fie cel mai zdruncinat. Populatia germana se opune cu inversunare ajutoarelor financiare acordate unor tari pe care ei le considera iresponsabile.

Orice incercare a guvernului german de a stabiliza criza cauzata de catre Grecia ar putea sa fie intampinate cu o revolta politica in cabinetul oricum nesigur al Angelei Merkel (foto).

Mai trebuie mentionat ca la nivel european bancile din Germania si Franta sunt cele mai expuse pe datoria greceasca. Bancile din toate tarile de pe continent au in portofoliu titluri de stat grecesti ce valoreaza aproximativ 53 miliarde dolari.

Sursa imagine: World Economic Forum / Flickr

Ce castiga si ce pierde Grecia in urma unui default

Ce castiga si ce pierde Grecia in urma unui defaultIn pietele de obligatiuni si titluri de stat schimbarea momentului sau a metodei in care se face plata unei datorii, intr-o forma ce nu a fost prevazuta in contractul initial, este considerata un eveniment de default.

Avand in vedere acest lucru, cerandu-le sau fortandu-i pe investitorii care detin obligatiuni sa extinda maturitatile sau sa modifice alti termeni din contract este considerat un default.

Grecia are nevoie sa isi restructureze datoriile astfel ca pana la urma este doar cei doi termeni – default sau restructurare – sunt sinonimi in cazul acestei tari, considera analistii de la Advisors Asset Management.

Daca ar intra in default, Grecia nu ar mai trebui sa se supuna masurilor dure de austeritate cerute de catre institutiile financiare internationale, precum FMI. In plus, chiar daca defaultul este evitat cu ajutorul pachetelor financiare oferite de aceste institutii sau de alte tari europene, precum Germania si Franta, Grecia tot va

In plus, pachetele de ajutoare financiare venite de la aceste institutii, sau de alte tari europene, precum Germania si Franta, nu sunt nerambursabile, Grecia acumuland astfel si mai multe datorii.

Default-ul nu este ceva nemaintalnit in istoria unei tari. Rusia in 1998, Argentina in 2002 si Uruguay in 2003 sunt cateva exemple in acest sens.

Totusi, default-ul are efecte negative pe plan politic, social si financiar pentru o tara. Argentina a ajuns la un somaj de 20% dupa evenimentul din 2002, PIB-ul s-a redus cu 15% si aproape jumatate din populatie a ajuns sa traiasca in saracie. Statul sud-american nu a mai putut accesa pietele financiare pentru imprumuturi, iar guvernul este si acum implicat in sute de procese cu investitorii.

Exista insa si cazuri mai fericite, precum cel remarcat de Carmen Reinhart, intr-un interviu acordat CNN. Potrivit acesteia, exista default-uri “urate”, precum in cazul Argentinei, dar si default-uri mai “linistite”, precum situatia din Uruguay. Guvernul de la Montevideo si creditorii acestei tari au reusit sa ajunga la o intelegere cu privire la restructurare datoriilor. La un an dupa default, economia Uruguayului crestea cu aproape 4%.

Cititi si Cum ar putea sa fie lovita Romania de criza din Grecia

Sursa imagine:
freedigitalphotos.net