Inghetarea contributiei pe pilonul II
In luna februarie a acestui an, autoritatile au decis sa „inghete” nivelul contributiilor virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii. Stirea a fost cea mai grava si ingrijoratoare pe care a primit-o industria de pensii private, aflata abia la inceput.Aceasta „masura anticriza” (inghetarea din 2009 a contributiilor si intarzierea majorarii acestora cu 0,5 procente pe an, n.r.) ii poate costa pe participantii la pilonul II, potrivit estimarilor Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), aproximativ 1,07 miliarde de euro in urmatorii 8 ani, adica sume semnificative pentru fiecare an in care sistemul ramane in urma calendarului de contributii prevazut in legislatia initiala.
Calculul include atat contributiile intarziate fata de calendarul stabilit initial, precum si oportunitatile ratate de investitii, prin neinvestirea si nefructificarea acestor contributii in sistemul administrat privat. Sumele care vor lipsi din conturile personale ale participantilor sunt tot mai mari, cu fiecare an in care autoritatile decid sa ramana in urma calendarului initial de contributii.
Insa doar cateva luni mai tarziu, acordurile Romaniei cu institutiile financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Comisia Europeana) au fost publicate, ele continand in seria de conditii pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in anii urmator, si revenirea la calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II de pensii administrate privat.
Din discutiile pe care Wall-Street le-a purtat cu adminsitratorii de fonduri de pensii private, a reiesit in ultimul an aceeasi concluzie. In Romania, opinia publica este in cea mai mare parte dezinteresata de acest subiect, neavand vreo reactie la decizia autoritatilor de a le „ingheta” dreptul la o pensie privata mai mare. Potrivit studiilor independente, citate la vremea deciziei de catre EFRP (Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii), reducerea cu jumatate de procent a nivelului contributiilor poate reduce, pe termen lung, nivelul pensiei private cu pana la 15%.
Masura a economisit insa doar 250 de milioane de lei la bugetul general consolidat, potrivit estimarilor Ministerului Finantelor Publice. Spre comparatie, deficitul bugetar estimat pentru acest an, de 7-8% din PIB, reprezinta intre 35 si 40 de miliarde de lei, de unde reiese ca inghetarea dezvoltarii Pilonului II nu a indeplinit scopul initial al Finantelor, de a „salva” o parte din bugetul acestui an, au comentat pentru Wall-Street reprezentanti ai administratorilor de fonduri de pensii private.
Propunerea de garantare a inflatiei
O alta piatra de hotar pentru sistemul de pensii private a fost reluarea de catre GEA (Grupul de Economie Aplicata) si confederatiei sindicale Cartel Alfa a unei initiative lansate in ianuarie 2008, prin care initiatorii au cerut includerea in lege a obligatiei administratorilor de a garanta permanent randamente peste rata inflatiei pentru fondurile de pensii obligatorii.Pentru prima data, aceasta initiativa a fost lansata de GEA si Cartel Alfa in luna ianuarie 2008, imediat dupa campania initiala de aderare la fondurile de pensii obligatorii. Initiatorii au revenit cu aceasta propunere in decembrie 2008, avand de data aceasta printre obiective si o campanie de strangere de semnaturi pentru modificarea legii. In ianuarie 2008, cand Cartel Alfa si GEA au pornit aceasta campanie de modificare a sistemului de pensii private obligatorii, Cartel Alfa erau inca actionari la compania AG2R Fond de Pensii, administrator implicat in lupta pentru clienti pe Pilonul II, care insa reusise sa stranga doar circa o mie de participanti, din cei 4,2 milioane care au aderat la sistem.
In replica, administratorii de fonduri de pensii private, prin intermediul APAPR, asociatia profesionala din domeniu, au pornit o campanie agresiva de comunicare si de informare pe aceasta tema, demontand argumentele GEA si sindicalistilor. Pe langa faptul ca o asemenea „garantie” nu este practicata in niciun sistem de pensii private din lume, ea ar contraveni si celor mai bune practici internationale in domeniu, au afirmat reprezentantii APAPR, citand si prezentand rapoarte si studii internationale, elaborate de OECD, Forumul Economic Mondial, Banca Mondiala si alte institutii cu expertiza in domeniu.
Daca ar fi adoptata, aceasta propunere ar insemna zero alocari in actiuni, spun specialistii in investitii din aceasta piata, fapt ce prejudiciaza participantii pe termen lung, oferind o diversificare insuficienta a riscurilor investitionale si ducand la ratarea multor oportunitati investitionale. Pe langa APAPR, au raspuns acestei initiative, cu argumente si studii, atat Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), cat si Asociatia Analistilor Certificati CFA din Romania.
Cele mai bune randamente din Europa, printre cele mai bune din lume
Strategia investitionala prudenta a fondurilor de pensii, care au beneficiat si de conjunctura lansarii in plina criza financiara globala, a adus insa rezultate bune, in pofida climatului turbulent. In primul an de criza, adica in perioada august 2008 – august 2009, toate cele 25 de fonduri de pensii private, obligatorii (pilonul II) si facultative (pilonul III) au obtinut randamente peste rata inflatiei din aceasta perioada, furnizand clientilor castiguri atractive, in pofida celei mai dure crize economice globale. Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au obtinut in ultimul an (31aug. 2008 – 31aug. 2009) un randament mediu de 15,53% (ponderat cu cota de piata dupa activul net), de trei ori mai mare decat rata inflatiei din aceeasi perioada (4,96%).
De asemenea, fondurile de pensii private facultative (pilonul III) au obtinut in aceeasi perioada mentionata mai sus un randament mediu de 10,65%, de peste doua ori mai mare decat rata inflatiei din aceeasi perioada (4,96%).
Pe intreaga perioada de la lansare si pana in prezent, fondurile romanesti de pensii private s-au numarat printre cele mai performante fonduri de profil din Europa si din lume, intrucat caderea abrupta a pietelor globale de actiuni nu le-a afectat, pe fondul unei expuneri bursiere reduse a majoritatii fondurilor.
„Pentru industria romaneasca de pensii private, rezultatele investitionale de pana acum, obtinute intr-un an plin de incertitudini si turbulente pe pietele internationale, sunt cea mai relevanta carte de vizita”, a comentat pentru Wall-Street Crinu Andanut, presedintele APAPR.
Consolidarea pietei
Tot in 2009, piata pensiilor private a cunoscut o accelerare a procesului de maturizare. Piata s-a consolidat atat in urma fuziunilor de fonduri de pe Pilonul II obligatoriu, cat si a aparitiei unor fonduri noi, pe Pilonul III facultativ.Eureko Pensii a deschis seria fuziunilor, absorbind fondul gestionat de Bancpost Pensii. La scurt timp, BCR Pensii a finalizat fuziunea fondului administrat cu cel al Omniasig Pensii, iar la aceasta data se afla in proces de preluare a fondurilor gestonate de OTP si Prima Pensie. Tot Eureko se afla in pregatiri acum pentru a derula fuziunea cu fondul de pensii al KD. Astfel, in doar un an si jumatate, numarul fondurilor de pensii private obligatorii se reduce de la 14 la 9.
In paralel cu consolidarea pilonului II, pe pilonul III al pensiilor private facultative s-au lansat in perioada august 2008-august 2009 nu mai putin de 5 noi fonduri, in pofida cererii limitate de pe piata, pentru aceste produse.
Astfel, CSSPP a autorizat fondul de pensii facultative Concordia Moderat la inceputul lunii august a anului trecut. Fondul este administrat de
Asirom-Concordia Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative SA. De asemenea, la finalul anului trecut, CSSPP a autorizat si fondul Eureko Confort, administrat de catre Eureko Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private. In 2009, in luna mai, arbitrul pensiilor private a autorizat fondurile de pensii facultative BRD Primo si BRD Medio, administrate de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private. Tot anul acesta, Comisia a autorizat si fondul de pensii facultative Stabil, fond administrat de Generali Societate de
Administrare a Fondurilor de Pensii Private.
In prezent, pe piata pensiilor facultative isi desfasoara activitatea 13 fonduri de pensii private facultative.
Reafirmarea rolului reformei sistemului de pensii
Acordurile de imprumut de urgenta ale Romaniei cu institutiile financiare internationale au oferit o gura nesperata de oxigen pietei de pensii private, intrucat toate trei (acordurile cu FMI, Banca Mondiala si UE) prevad revenirea cat mai rapida la calendarul initial de contributii pentru pilonul II de pensii private obligatorii, precum si o serie de reforme structurale in sistemul public de pensii, care sa intareasca sustenabilitatea sa pe termen scurt si sa reduca probabilitatea franarii dezvoltarii componentei private pe termen lung. Potrivit memorandumului de intelegere semnat cu Comisia Europeana, Romania trebuie sa majoreze in fiecare an, incepand cu 2010, contributiile virate la Pilonul II cu cate 0,5 puncte procentuale, asa cum prevedea calendarul initial, si sa recupereze cat mai rapid posibil pierderea de 0,5 procente cauzata de inghetarea acestor contributii in 2009.
Alte conditii incluse in acordurile cu institutiile financiare internationale prevad decuplarea punctului de pensie din sistemul public de evolutia salariului mediu pe economie si trecerea la indexarea simpla cu inflatia anuala a pensiilor de stat, dar si limitarea potentialului majorarilor discretionare de pensii din sistemul public.
Masurile impuse Romaniei de catre forurile internationale au reconfirmat importanta pilonului II si necesitatea stringenta de reformare a sistemului de pensii de stat, dupa cum afirma reprezentantii industriei.
Conditionarile impuse Romaniei de catre institutiile internationale vin pe fondul unei situatii demografice in deteriorare rapida, ce ameninta sustenabilitatea sistemului public de pensii. Ultimele statistici arata clar panta negativa a populatiei, precum si o tendinta accelerata de imbatranire. Asociatia operatorilor din piata de pensii private a reiterat recent motivele pentru necesitatea unei reforme rapide a sistemului de pensii din Romania.
