În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, organizează campanii de informare și educare a consumatorilor din unitățile pre-universitare, al căror principal scop este diminuarea risipei alimentare.

Adrian Oros, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat într-o conferință de presă că Ministerul își propune să dezvolte un cadru de reglementare clar pentru instituțiile și actorii principali care organizează demersuri în reducerea risipei alimentare.

De asemenea, pentru a susține eforturile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a combate risipa, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), împreună cu asociații, fundații, spitale și cămine de bătrâni, organizează campanii de donare de alimente pentru persoanele aflate în situații de nevoie.

Misiunea retailerilor în reducerea risipei alimentare

Sustenabilitatea este o misiune foarte importantă pentru retailerii din România. Odată cu adoptarea legii nr. 217 din 17 noiembrie 2016 în Parlamentul European, privind diminuarea risipei alimentare de către operatorii economici din sectorul alimenar, supermarketurile și hypermarketurile din România au propus proiecte prin care luptă împotriva risipei alimentare.

Cea mai recentă inițiativă de acest fel a fost lansată de către Lidl, împreună cu organizația non-profit Băncile pentru Alimente. Potrivit reprezentanților Lidl, de la începul crizei generate de coronavirus în România și până în prezent, retailerul a donat pentru persoanele vulnerabile peste 4 tone de alimente, cu ajutorul Rețelei de Bănci pentru Alimente.

În perioada ianuarie - august 2020, Banca pentru Alimente din Romania a colectat la nivel național mai mult de 1.600 de tone de alimente, chiar și în noul context al pandemiei de COVID-19.

De asemenea, retaileri precum Auchan, Mega-Image sau Kaufland au demarat inițiative atât în anul acesta, cât și în anii anteriori, prin care fie au donat alimente persoanelor fără posibilități, fie au comunicat clienților informații referitoare la prevenirea consumului în exces.

Schimbarea începe de la tine. Cauzele risipei alimentare și ce poți face pentru a combate acest lucru?

Risipa alimentelor nu are loc doar în supermarketuri, ferme sau restaurante, ci mai ales în casele consumatorului de zi cu zi. Schimbarea începe de la fiecare în parte, iar pentru a produce o diferență cât mai vizibilă și într-un timp cât mai scurt, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă consumatorilor diverse soluții în combaterea risipei alimentare.

Acasă:

  • Planificați-vă mesele;
  • Citiți informațiile despre data durabilităţii minimale a alimentelor. Aceasta poate fi exprimată în două feluri în funcţie de perisabilitatea alimentului, respectiv „expiră la data…” (ne informează despre siguranţa alimentelor) și „a se consuma de preferinţă înainte de data…” (ne informează despre calitatea alimentelor);
  • Puneți mai puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
  • Congelați! (porții gata făcute);
  • Depozitați alimentele în mod corespunzător (verificați etichetele pentru instrucțiuni de stocare, asigurați-vă că frigiderul este potrivit între 1 °C și 5 °C);
  • Cunoașteți permanent ce alimente aveţi în cămară și frigider;
  • Rotiți alimentele stocate acasă – „primul intrat, primul ieșit”!

La magazine sau piață:

  • Faceţi o listă de cumpărături;
  • Nu cumpărați când vă este foame;
  • Cumpărați doar cantitatea de care aveți nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente vrac);
  • Puteţi alege fructe și legume imperfecte din punct de vedere al aspectului exterior (formă, dimensiune), aflate adesea la reducere;
  • Puteţi achiziţiona şi consuma produsele aflate la reduceri şi care sunt aproape de atingerea datei durabilităţii minimale.

La serviciu sau școală:

  • Cereți să vi se servească porția potrivită pentru dumneavoastră (la cantină);
  • Fiţi atenţi la frigiderul din birou/coșul de fructe/cutia cu bomboane;
  • Diseminaţi către colegi recomandările despre cum putem preveni risipa de alimente.

În cafenele, restaurante și hoteluri:

  • Puneți puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
  • Luați acasă ce vă rămâne;
  • Gestionați-vă apetitul și pofta de mâncare, în funcție de ora zilei.

Ce factori contribuie la risipa alimentară:

  • Cumpărarea prea multor alimente când există reduceri promoționale cum ar fi „cumpărați unul și obțineți unul gratuit”
  • Gătirea într-o cantitate prea mare de mâncare
  • Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,
  • Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),
  • Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,
  • Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului, produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),
  • Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

Conform ultimului Eurobarometru, din 2014, românii apreciau în proporție de 90% că aruncă sub 15% din alimentele cumpărate. Acest procent era superior celui din ianuarie 2011, când circa 79% dintre ei apreciau că aruncă sub 15% din alimentele cupărate.

În perioada 2015-2018 în București, a fost derulat un proiect finanțat de MADR, referitor la risipa alimentară din România: ADER „Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice”.

Studiul a fost făcut pe un eșantion reprezentativ de 930 de persoane de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de 3,3%. Rezultatele cercetării de impact au indicat faptul că în gospodăriile din mediul urban din România procentul mediu de risipă alimentară este de circa 10,4%.

Ca profil de consumatori, persoanele sub 35 de ani sunt cele mai inclinate să risipească (circa 15%), în timp ce persoanele peste 65 de ani aveau un nivel de risipă de 6,2%.

Risipa este mai mare în București (12,1%), ca și în sudul țării (11 %) și este mai redusă în Transilvania (9%). Familiile cu venituri mai mari risipesc mai mult (13,5%) în raport cu famillile cu venituri minime (doar 6,9%).

La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Uniunea Europeană estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

Sursa foto: Shutterstock