Parlamentare 2020: Situația pădurilor din România - 2019 vs. 2016

Silvicultura este un subiect important și actual pentru România, având în vedere defrișările de păduri ce au loc de la an la an, în timp ce puțini copaci sunt plantați în locul acestora. La fiecare patru ani, când au loc alegerile parlamentare, toate partidele promit că vor lua în serios această problemă cu care se confruntă România. Ulterior uită. Între timp, Comisia Europeană a cerut României în mod imperativ să oprească tăierile ilegale de păduri şi să implementeze corect regulile europene privind gestionarea arborilor tăiaţi.

Pentru a vedea cum s-au schimbat pădurile din România din 2016 și până în 2019, Wall-Street a analizat trei categorii principale, în baza datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS): suprafața totală a pădurilor, volumul de lemn exploatat și care a fost suprafața replantată a pădurilor.

Fondul forestier Național

Fondul forestier național ocupa, la sfârșitul anului 2019, o suprafață de 6592 mii hectare, care reprezenta 27,7 % din suprafața țării. La data de 31 decembrie 2019, suprafața fondului forestier a înregistrat, comparativ cu 2016, o creștere de 0,5%, datorată, în principal, unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate.

În anul 2019, suprafața pădurilor a fost de 6427 mii hectare, speciile de rășinoase acoperind 1915 mii hectare (respectiv 29,8%), iar speciile de foioase 4512 mii hectare (respectiv 70,2%).

- mii de hectare -

Forme de proprietate 2016 2017 2018 2019
Fondul forestier – total 6559 6565 6583 6592
Proprietate publică 4245 4233 4232 4236
Proprietate privată 2314 2332 2351 2356

Sursa: INS

Volumul de masă lemnoasă recoltată

În cazul volumului de masă lemnoasă recoltată, ne-am raportat la valoarea înregistrată pentru anul sfârșitul anului 2016. Așadar, în România, în urmă cu trei ani, a fost exploatat un volum de 17198 mii metri cubi.

În anul 2019, s-au recoltat 18904 mii metri cubi (volum brut) de lemn, cu 1.706 mii metri cubi mai mult față de anul 2016. Pe specii forestiere, rășinoasele reprezintă 36,8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 34,0%, stejarul 10,2%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,5%, și diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 7,5%.

În anul 2019 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu circa 10% mai mare decât în anul 2016.

- mii metri cubi – volum brut -

Forme de proprietate 2016 2017 2018 2019
Volumul de masă lemnoasă recoltată – total 17198 18316 19462 18904
– din păduri proprietate publică a statului 8717 9684 9716 9591
– din păduri proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale 2687 2600 2997 2992
– din păduri proprietate privată 4966 5060 5881 5595
– din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier 828 972 868 726

Suprafața replantatăSursa: INS

În anul 2019 s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 24459 hectare, cu 3.997 hectare mai puţin faţă de anul 2016.

Din totalul suprafeţelor supuse procesului de regenerare, 16016 hectare (65,5%) au fost regenerări naturale, cu 825 hectare mai puţin decât în anul 2016, în timp ce 8443 hectare (34,5%) au fost reprezentate de regenerări artificiale, cu 2.772 hectare mai puţin faţă de acum trei ani.

– hectare –

Categorii de terenuri 2016 2017 2018 2019
Regenerări – total 28456 28032 27043 24459
Regenerări naturale 16841 17296 17972 16016
Regenerări artificiale 11615 10736 9071 8443

Sursa: INS

Citeste si:
Costel Alexe: Analizăm posibilitatea modificării legislaţiei silvice
Costel Alexe: Analizăm...
Sursa foto: Pixabay

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Agricultură »



Setari Cookie-uri