Disputa cooperative agricole vs. exploatare agricolă privată pare să fi ieșit, în sfârșit, din paradigma nefericită creată de comunism. Faptul că astăzi sunt aproape 2.000 de cooperative agricole în România vorbește de la sine.
Florentin Bercu, director UNCSV, explică de ce cooperativele sunt o idee bună
„Sistemul și principiile cooperatiste existente la nivel internațional ajută fermierii, mici și mijlocii în special, dar asta nu exclude ca printre ei să se afle și fermieri peste medie, să-și optimizeze costurile de producție, fie că vorbim despre achiziția de inputuri, fie că vorbim despre valorificarea producției, în obținerea unor prețuri, sau unor discounturi mai bune, decât dacă ar negocia acest lucru individual. Totodată este o șansă de a realiza activități care să aducă valoare adăugată producției primare și să ajute fermierii să se mențină în competiția pe piața unică cu alți fermieri la nivel european, care sunt mult mai capitalizați, mult mai adaptați la schimbările climatice sau la provocările pe care le avem noi în ziua de astăzi”, a declarat, pentru wall-street.ro, Florentin Bercu, director al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
Citeste si:
O cooperativă agricolă se constituie și funcționează cu minimum cinci persoane și exercită o activitate economică, tehnică și socială destinată furnizării de bunuri, servicii și locuri de muncă, exclusiv sau preponderent pentru membrii ei. Așa a luat ființă de altfel, în anul 2017 și UNCSV, o organizație profesională înființată în vederea promovării, reprezentării, susținerii și apărării intereselor membrilor cooperativelor la nivel național în raporturile cu instituțiile naționale publice, private și europene.
Florentin Bercu a explicat totodată un alt motiv pentru care este importantă asocierea în cooperative, mai precis „posibilitatea de a angaja un expert, un profesionist pe care nu îți poți permite să-l plătești în mod individual dacă ai o dimensiune a exploatației chiar și medie spre mare”.
Citeste si:
A fost cu adevărat România grânarul Europei?
Cooperativele agricole au lăsat o amintire tristă în mentalul colectiv al românilor trecuți de o anumită vârstă. Iar asta mai ales pentru modul nefericit în care comuniștii s-au „priceput” să facă acest lucru. Nu multă lume știe însă că au existat modele cooperatiste agricole de succes încă din perioada interbelică. Mai mult, trebuie spus faptul că așa-numitele cooperative de producție, aprovizionare și consum sunt legiferate de Codul Comercial încă din anul 1887.
Cât despre bursele primare de cereale, acestea au apărut tot ca urmare a asocierii micilor producători în obștii. Încă din 1922, aceste obștii au devenit cooperative agricole cu un număr ridicat de membri, capital subscris și vărsat, ceea ce a contribuit la sporirea producției agricole vegetale și animale.
Citeste si:
Reforma agrară din 1921, a doua de acest fel după tentativa din 1864 a lui Cuza şi Kogălniceanu, desființând marea proprietate, exploatarea agricolă nu se mai putea face decât prin cultura mică, ce deținea 80% din suprafața agricolă a țării. Prin urmare, pentru ca mica proprietate să poată da același randament ca marea proprietate, era nevoie să fie asociată și atunci, cu ajutorul cooperației, să își poată procura inventarul necesar și să își organizeze vânzările produselor în comun.
O percepție frecventă, de altfel, este că tocmai în urma acestor ample reforme agrare a ajuns Romania să fie considerată „grânarul” Europei în perioada interbelică. Realitatea, însă, a fost un pic diferită, mai precis aceea conform căreia țara noastră și-a câștigat aceasta titulatură în urma crizei mondiale de grâu din anul 1938, când România a exportat aproape întreaga sa producție de grâu, peste 3 milioane de tone.
Citeste si:
După două reforme agrare, comunismul a distrus tot
Bazele puse în urma a două reforme agrare nu au durat foarte mult, pentru că așa-numita cooperativizare, mai precis naționalizarea proprietăților tărănești de după venirea comuniștilor la putere, a distrus bruma de agoniseală pe care reușiseră să o acumuleze micii proprietari de pământuri.
Iar dacă principiul în sine nu era nou, așa cum am văzut din exemplul perioade interbelice, modul în care comuniștii au făcut acest lucru a fost mai mult decât discutabil. Practic, ceea ce se întâmpla în cazul acelora care nu voiau să-și cedeze pământurile de bună-voie, era că acestea erau luate cu forța, de multe ori cu efecte înspăimântătoare asupra proprietarilor, printre care și punerea în pericol a vieții sau chiar pierderea acesteia.
Citeste si:
Totodată, o altă deformare a sistemului cooperatist creată de comuniști a fost conceptul de depășire a producției la hectar, de unde și ideea ulterioară de cincinal în patru ani și jumătate. Firește, o soluție nefirească, de multe ori și mincinoasă, întrucât respectivele producții erau pur și simplu cu mult sub ceea ce se declara oficial.
Din acest punct de vedere, însă, așa cum explică și Florentin Bercu, este vital faptul că fermierii români au reușit să depășească această mentalitate și, asociindu-se în cooperative agricole, să privească spre viitor.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
