Milioane de wati bubuind din boxe, zeci de mii de cai-putere, culori tipatoare, femei frumoase imbracate sumar, inghesuiala, fotografii cu telefonul mobil, spoilere dopate, jante stralucitoare, Opel Calibra laolalta cu Toyota Celica sau Golf 5, Tico tunat, masini de epoca, masini de duzina, masini de show, pliante, reclame si iarasi milioane de bubuituri explodand din fiecare masina, din fiecare colt, probabil si din fiecare cap. Acesta a fost Salonul de Tuning 2006.
Si-a montat o perdeluta, a desenat un vultur pe capota sau, cu putin mai multi bani, si-a imbunatatit performantele motorului. Si cum ce-si face omul cu mana lui nu se compara cu ceea ce poate face un profesionist, au aparut firmele de tuning, firme ce castiga, in tari cu potential financiar, zeci de milioane de euro de pe urma amatorilor de masini-unicat. Momo, Recaro, Brembo, Zender, Kamei sunt doar cateva dintre firmele specializate in tuning. Doar cele mai cunoscute si, de fapt, firme care produc numai o anumita gama de componente.
Ele sunt sursa principala de materie prima pentru cealalta categorie a industriei de profil, adevaratele firme de tuning, cele care iau frumusel masina si o echipeaza cu elemente procurate de la prima categorie, conform alegerii proprietarului. Probabil ca exista mii de astfel de firme, unele dezvoltate dintr-o banala activitate de service auto. Ca in orice activitate, avem si aici supercampioni. Brabus, de exemplu, este tunerul oficial al marcii Mercedes Benz.
Dupa unii, este si cea mai mare companie de tuning din lume, dar important este faptul ca o masina preparata in uzinele Brabus costa chiar si dublu fata de original. De exemplu, printre ultimele modele coafate de firma germana se numara un CLS 500. Masina, echipata cu un V8 de 5 litri, are 306 CP, adica versiunea originala. Tuningul s-a realizat doar la caroserie si confort: spoiler fata cu lampi suplimentare, praguri luminate, spoiler spate, jante Monoblock VI si cauciucuri 245/30 ZR 20 FA, respectiv 285/25 ZR 20 RA, suspensie sport, piele neagra BRABUS Mastik, insertii de lemn Schwedische Birke, volan sport, tablou de bord si pedale de aluminiu. Pretul a ajuns astfel la 111.817 euro.
Tuning de cateva mii de euro
In Romania tuningul se afla inca in stadiu de pionierat, desi exista firme care ofera servicii de preparare a masinii de ani buni. Problema lor pleaca insa de la costurile pe care le implica tunarea autoturismului. De altfel, potentialii clienti ai unei firme de tuning se impart in doua categorii: cei care detin o Dacia pe care doresc sa o aduca la un nivel de performante si de design apropiat de o masina straina si cei care au norocul unor parinti cu bani. Prima categorie se multumeste cu elemente de caroserie artizanale, fabricate prin garaje sau chiar de unele firme mai mici. Tot ei reusesc sa ridice puterea unei Nova sau Solenza cu renumitele chipuri cu 10-20 CP. De regula, rezultatele sunt doar simple kitsch-uri, ce-i drept masini-unicat, costurile acestor modificari fiind de ordinul milioanelor de lei (vechi). Categoria celor cu bani reprezinta si motorul de dezvoltare a industriei tuningului in Romania.
Acestia isi permit sa apeleze la importatorii de produse de calitate, care ulterior le si monteaza, oferindu-le clientilor un pachet de preparare complet. Preturile nu sunt atat de mari, mai ales in ceea ce priveste manopera, astfel ca se poate realiza un tuning acceptabil cu doar cateva mii de euro. De exemplu, una dintre firmele specializate ofera un kit de tuning JE DESIGN pentru un Seat Leon I, format din spoilere fata/ spate (circa 1.000 euro), set praguri cu prize de aer (390 de euro) si eleron (500 de euro), pretul neincluzand montajul. Acesta presupune insa si vopsirea ulterioara a masinii. Un alt kit, de la Carzone, destinat prepararii modelului Alfa Romeo 156, ajunge la cel mult 1.000 de euro, fara montaj, elementele modificate fiind spoilerele, pragurile, eleronul si pleoapa luneta.
Logan tuning
Dacia Logan nu a scapat nici ea de fenomenul tuningului, cu atat mai mult cu cat este cea mai accesibila si cea mai cumparata masina de tineri. Pentru a o indeparta de imaginea clasica, de masina de familie, noii proprietari au ajutat la nasterea unei piete veritabile de componente de tuning pentru acest model.
Prima preparare ca la carte a fost realizata tot de o firma straina, celebra Elia, care a obtinut prin modificarea modelului de baza un autoturism extrem de atragator pentru tineri, la un pret insa mult prea piperat: circa 25.000 de euro, o suma pentru care se poate cumpara fara probleme un autoturism de lux. Un alt proiect indraznet si la fel de reusit a fost cel initiat de revista AutoMondial cu ajutorul firmei germane Zender si cu elemente de tuning de la alte firme cunoscute: Vogtland, Koni, Atiwe, Automatic GVA, G-Tech, Lux Acustica sau Heba. Si de aceasta data produsul finit a ajuns la un pret destul de mare, dar avantajul consta in posibilitatea proprietarilor de Logan de a-si cumpara, separat, doar componentele pe care si le permit, fie ca este vorba despre suspensii, elemente de caroserie, o toba de esapament mai sportiva sau o consola centrala modificata.
Viitorul suna ocupat
Show-ul de tuning de la Prisma ne-a aratat exact nivelul la care a ajuns acest domeniu in Romania. Dincolo de aparitia revistei 4Tuning, am remarcat doar cateva masini extrem de atragatoare, sclipitoare am putea spune, realizate cu mari eforturi de catre proprietari, cu piese comandate la marile firme din Europa si luni intregi petrecute de autoturism in service (o nota buna si pentru firma Pilot Auto).
Au urmat foarte multe masini banale, carora le-a fost aplicat un eleron sau un spoiler care de cele mai multe ori schimonoseste in loc sa imbunatateasca imaginea respectivului vehicul, si, in fine, nenumaratele kitsch-uri intre care am enumera Trabant, Tico, Golf 2, Opela Astra din anii 80 si cine mai stie ce modele uitate de vreme si resuscitate cu ajutorul unor pleoape sau al unui schimbator cromat, eventual un geam fumuriu. Industria nu sta insa pe loc, iar primii pasi importanti sunt facuti de distribuitorii de piese de tuning (in special jante, tobe si chipuri), dar deocamdata acestia nu-si permit decat sa prezinte produsele si sa le importe la comanda, puterea lor financiara nefiind compatibila cu crearea unor stocuri atat de necesare unei piete active. In tot acest timp, atelierele de tuning apar si dispar, ca urmare a lipsei de profesionalism, iar rezultatele muncii lor se chinuiesc sa supravietuiasca economiei de piata, sfarsind adesea in parcurile de dezmembrari.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
