In cazul in care trenul ramane o optiune pentru calatoria de la Bucuresti la Budapesta, ministrul Transporturilor, Lucian Sova, a discutat cu ministrul Afacerilor Externe si Comertului Exterior din Ungaria, despre posibilitatea realizarii unei linii feroviare de mare viteza intre cele doua capitale. Daca trenurile ar circula cu viteza de 160 de kilometri pe ora pe ruta mentionata, calatoria ar dura circa 8 ore, cat drumul pana la Sibiu.

Ministrul Transporturilor Lucian Sova a discutat in contextul summitului ministerial privind transporturile, de la Budapesta, cu Peter Szijjarto, ministrul Afacerilor Externe si Comertului Exterior din Ungaria, pe teme de interes bilateral din domeniul transporturilor rutiere si a infrastructurii de transport. De asemenea, la intalnire au fost abordate si subiecte din domeniul feroviar precum posibilitatea realizarii unei linii feroviare de mare viteza pe ruta Budapesta - Bucuresti, se arata in comunicat emis de Ministerul Transporturilor.

De ce am alege trenul cand celelalte optiuni sunt mai rapide si mai ieftine?

Un bilet de tren costa de la 29 de euro, echivalentul a 135 de lei, pentru clasa a doua si ajunge la 59 de euro, 274 de lei, intr-un vagon de dormit cu doua paturi in cabina, iar calatoria dureaza circa 15 ore. Un bilet de avion porneste, in schimb, de la 20 de euro, echivalentul a 93 de lei, daca este rezervat din timp.

Pentru un zbor din Bucuresti in Budapesta, care dureaza aproape o ora si 25 de minute, un pasager va plati 85 de lei, pentru o calatorie in luna aprilie, cu operatorul Wizz Air.

Calatoria cu autobuzul din Bucuresti in Budapesta dureaza 16 ore si costa 37 de lire, echivalentul a 193 de lei. Cu Flixbus, cea mai scurta calatorie dureaza 17 ore si jumatate si costa de la 129 de lei.

Cu masina, drumul de circa 840 de kilometri ar dura aproximativ 10 ore.

Viteza de circulatie – 160 de km/h sau peste 200 de km/h?

Trenurile de mare viteza sunt trenuri care pot dezvolta viteze mai mari de 200 km/h. In mod normal, viteza lor este intre 200 km/h si 300 km/h, recordul unui tren pe sine fiind al unui TGV, de 574,8 km/h, dar trenurile experimentale japoneze cu levitatie magnetica JR-Maglev au ajuns la 581 km/h.

In anul 2016 a fost lansata procedura de achizitie publica pentru atribuirea contractelor de lucrari de reabilitare a mai multor linii de cale ferata care compun Coridorul Rin – Dunare, unde trenurile de calatori vor circula cu viteza maxima de 160 de km/h, iar trenurile de marfa vor putea atinge viteza maxima de 120 km/h.

Cei 228 de kilometri dintre Bucuresti si Constanta pot fi parcursi cu trenul in doar doua ore, in conditiile in care trenurile circula cu o viteza medie de 160 de kilometri pe ora. Drumul de la Bucuresti la Budapesta ar dura aproximativ 8 ore, daca s-ar circula intr-un ritm similar, cu aproape 8 ore mai putin decat dureaza in prezent. Tot 8 ore dureaza si calatoria de la Bucuresti la Sibiu, cu trenul.

Daca sectiunile de cale ferata s-ar imbunatati la nivelul de mare viteza, iar operatorii feroviari ar cumpara trenuri care ar putea circula pe acele sectiuni, durata s-ar reduce, iar numarul de calatori interesati ar creste.

Chiar daca nu s-ar depasi pragul de circulatie de 200 de kilometri pe ora si s-ar ramane la 160 de kilometri pe ora, o calatorie de 8 ore poate fi acceptata de cei interesati.

Avantajul trenului in fata avionului, unde calatoria dureaza mai putin, este reprezentat de faptul ca pretul unui bilet este fix, indiferent de ziua in care pasagerul alege sa calatoreasca. In fata unui pret mai mic, exista posibilitatea ca pasagerii sa se razgandeasca in ceea ce privestet timpul pe care sunt dispusi sa il aloce calatoriei, iar posibilitatea existentei unei rute feroviare de mare viteza intre Bucuresti si Budapesta sa fie utilizata de cei interesati.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Auto »



Setari Cookie-uri