Interesul pentru mașinile electrice și hibride se menține ridicat în rândul consumatorilor, în principal datorită costului mai redus cu alimentarea, comparativ cu motoarele pe combustie internă, preocupărilor cu privire la protecția mediului și stimulentelor acordate de autorități pentru cumpărarea unui autovehicul nepoluant, se arată într-un nou studiu Deloitte.

Mașinile electrice reprezintă viitorul. Cel puțin asta susțin Comisia și Parlamentul European, care au trasat deja bine-cunoscutul deadline care impactează comercializarea de automobile noi cu motoare diesel și pe benzină. A apărut, însă, și reacțiunea, mai multe state cu voce puternică în blocul comunitar cerând o extindere pe termen nedeterminat a posibilității de comercializare a mașinilor cu motoare termic, dacă acestea utilizează combustibili sintetici cu o amprentă neutră de carbon.

Chiar și România s-a alăturat acestui grup condus de Germania, iar aceste discuții ar putea amâna acel termen setat pentru anul 2035, respectiv termenul din 2026 până când ar trebui să fie prezentate soluții viabile de e-fuels pentru a fi folosite până în 2050, când se întrevede o tranziție completă, unitară și fără cale de întoarcere către EV-uri. Acesta era, cel puțin, planul original. În ultimele luni, am scris despre tendința consumatorilor de a trece, oricum, la mașini „verzi”, fie ele 100% electrice sau hibride (PHEV sau hibride clasice).

Un Volkswagen electric. Românii tind, însă, spre mai ieftinele Dacia Spring. Foto via NewsPress.co.uk

Anul trecut, s-au vândut peste 10.000 de mașini electrice în România, iar prognozele susțin că această tranziție va continua și în 2023. ACEA (Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile) ne informa că, în 2022, una din opt mașini vândute în Europa a fost electrificată (adică electrică sau hibridă de orice fel), iar un studiu PwC confirmă că mașinile acestea care, în fond, au apărut pe „radarul” nostru de doar un deceniu, vor continua să mănânce din cota de piață a combustiei interne. Acum, și cei de la Deloitte au făcut publice rezultatele studiului Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study care subliniază și motivele pentru care clienții vor o mașină „verde”, dar și câteva informații despre obiceiurile lor de utilizar.e

Studiul Deloitte: Clienții de mașini electrice optează pentru ele și deoarece costul de reîncărcare este avantajos

Studiul despre care vorbim s-a derulat în 24 de țări din întreaga lume, dintre care nouă din Europa și a inclus 26.000 de respondenți. Rezultatele arată că interesul ridicat pentru mașinile cu propulsie alternativă se motivează, în principal, din cauza costului redus al curentului. În prezent, în București, găsești un litru de benzină începând de pe la 6,66-6,7 lei. Vorbim, evident, de benzina standard de 95. Prin comparație, dacă ai un EV, te poți aștepta la prețuri per kWh care încep de la 1,99 lei și nu trec de 2,55 lei/kWh. Reversul medaliei este următorul: România are, în continuare, o rețea restrânsă de stații de încăcare, care numără puțin peste 1.000 de puncte de încărcare, iar majoritatea nu permit fast-charging. Chiar și așa, studiul a arătat că majoritatea clienților de mașini electrice își încarcă, oricum, mașinile folosind prizele de la domiciliu. Aceasta este o realitate pentru majoritatea clienților din: Marea Britanie (77%), Germania (75%), Belgia (75%), Austria (65%), Franța (65%) și Italia (51%).

Dacia Spring este cea mai populară mașină electrică din România. Foto via Dacia

Un alt plus al achiziției unui EV constă în stimulentele de la stat. În România, statul îți oferă în continuare, prin programul Rabla Plus, stimulente ce pot atinge (cu tot cu eco-bonusuri) la 57.000 de lei, care se scad din prețul unui EV nou, dacă acesta nu costă mai mult de 75.000 de euro. România se numără printre țările din UE cu cele mai mari stimulente pentru achziția de mașini electrice, în timp ce alte țări din blocul comunitar reduc treptat cuantumul eco-tichetelor. Sunt, însă, și state, precum Bulgaria, Danemarca, Estonia, Letonia, Malta și Slovacia care nu oferă deloc stimulente.

Consumatorii ar tinde, însă, spre mașini cu motoare termice, dacă ar intra pe piață un combustibil eco sintetic

Același studiu Deloitte ne spune, totuși, că nu toată lumea fuge spre showroom-uri să-și cumpere un EV. În țările europene analizate, tranziția de la motoarele pe combustie internă la cele electrice se produce lent. Proporția celor care ar opta pentru un motor pe benzină sau motorină la următoarea achiziție rămâne încă ridicată în Austria (54%), Turcia (54%), Germania (51%), Polonia (49%), Marea Britanie (49%), Franța (47%) și Belgia (47%). Doar în Italia (unde 22% dintre consumatori ar opta pentru motor pe benzină sau motorină) și Spania (31%), motoarele pe combustie internă pierd cu adevărat teren.

În plus, mulți dintre cei care se declară interesați de o mașină electrică ar renunța la o astfel de achiziție dacă ar apărea pe piață un combustibil sintetic, nepoluant, pentru motoarele cu combustie internă, procentul acestora variind între 44% în Belgia și 63% în Turcia.

Primul Jeep 100% electric - care va fi disponibil curând și în România. Foto via Jeep

„În România, anul trecut, vânzările de mașini electrice au crescut cu aproximativ 10.000 de unități, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul celor pe baterie (+83,5%, pe locul patru în UE după Cipru, Letonia și Bulgaria). Cu toate acestea, autovehiculele pe baterie reprezintă mai puțin de un sfert din totalul celor electrice vândute în România în 2022 și sub 10% din total. Și pentru români, principalele motive de reticență în alegerea unei mașini electrice sunt legate de infrastructura precară de încărcare și de autonomia limitată, la care se adaugă durata scurtă de viață a bateriei și, la anumite modele, faptul că bateria nu poate fi înlocuită”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Ce caută cllientul la o mașină nouă

Calitatea autovehiculului rămâne principalul criteriu în decizia de achiziție a unei anumite mărci, dar termenul de livrare devine tot mai important în actualul context dominat de sincopele de pe lanțurile de aprovizionare. Timpul de așteptare acceptabil variază de la țară la țară – în timp ce 85% dintre consumatorii din Turcia și 77% din cei din Spania consideră că acesta nu poate depăși cinci săptămâni, jumătate dintre austrieci și 57% dintre belgieni sunt dispuși să aștepte mai mult de atât.

Totodată, majoritatea participanților la studiu apreciază beneficiile dotărilor cu tehnologie, care permit conectarea autovehiculului la surse de informare referitoare la stadiul sau planificarea verificărilor necesare în procesul de întreținere, la blocajele din trafic și rutele alternative sau la siguranța traseului planificat.

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Mihai Fira
Mihai Fira este reporter auto Wall-Street.ro din toamna lui 2022. Înainte de a se alătura echipei, Mihai a colaborat cu mai multe publicații din domeniul auto, atât românești cât și străine. El și-a început cariera ca jurnalist în mediul online, ca editor al site-lui Pitstops.ro, cel mai important portal românesc de motorsport din România. Mihai a colaborat și cu BMWBlog.ro, sursa oficială de știri despre producătorul bavarezi, dar și cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Auto »



Setari Cookie-uri