Prezent la un eveniment cu presa la Ministerul Mediului, ministrul Tanczos Barna a explicat că instituția pe care o conduce are mai multe opțiuni pe masă când vine vorba de programul Rabla pe anul 2024, iar introducerea unui plafon progresiv pentru programul Rabla Plus nu este exclusă. Îmbunătățirea sistemului informatic se numără, de asemenea, printre prioritățile ministerului care mai are „șase luni să elaborăm planul pentru anul viitor”, conform ministrului.

Programul Rabla pe anul 2023 a început pe data de 24 martie cu fonduri mărite și valori mai mari ale ecotichetelor, atât în cazul programului Rabla Clasic, dar și pentru programul Rabla Plus care se concentrează pe vehiculele electrificate. În cazul programului Rabla Plus, este în vigoare mult-discutatul plafon de 75.000 de euro la achziția unui model cu zero emisii. Acesta plafon impus de stat a fost aspru criticat de mai mulți jucători din piață, mai ales cei din segmentul premium, care oferă EV-uri cu prețuri ce sar cu ușurință de 75.000 de euro.

Ministrul Barna a fost întrebat despre viitorul acestui plafon, în condițiile în care ministerul său poartă discuții periodice cu reprezentanții importatorilor și ai dealerilor de automobile. Astfel, oficialul a confirmat că este luat în calcul un plafon progresiv care ar putea să-l înlocuiască pe cel fix din prezent, dar această modificare s-ar putea efectua cel mai devreme din 2024. Asta ar însemna, în linii mari, că valoarea ecotichetului obținut prin Rabla Plus ar putea să scadă, în trepte, cu cât prețul de achiziție al mașinii este mai mare.

„Acest plafon a venit ca o primă măsură de a limita suma care vine din bugetul de stat - ca acest sprijin din banul public să nu se ducă chiar la orice mașină sau model”, a spus ministrul, acesta considerând că este „o normalitate, atât varianta graduală, cât și cea a plafonului. Pentru 2023, am optat pentru cea de-a doua în urma mai multor discuții avute cu producătorii și importatorii din România,” a punctat Tanczos Barna.

Nu a fost toată lumea mulțumită, dar cred că este un pas important care arată că nu vrem să acordăm sprijin pentru orice tip de mașină. Acolo unde nu este nevoie, nu cred că trebuie să cheltuim banul public,” a adăugat ministrul, referindu-se, probabil, la ideea că persoanele înstărite, care-și permit mașini mai scumpe de 75.000 de euro, n-au nevoie de suportul statului în cumpărarea unui EV.

Producătorii de mașini premium sunt nemulțumiți de poziția Ministerului Mediului

Discutând cu presa la mijlocul lunii martie, unul dintre managerii generali al Porsche România, Brent Valmar, a enunțat opinia pe care o împărtășesc mai multe nume grele din zona de lux.

„Dacă puneți problema că ar trebui pedepsiți cei care vor să meargă cu mașini premium, nu văd sensul. Cel mai bine ar fi să eliminăm complet această plafonare”, a subliniat Managerul General al unuia dintre cei mai mari importatori din România. „Dacă discutăm în plan financiar, probabil că, în cazul unei mașini [de lux], un posibil client nu se împiedică în cei 10.000 de euro [primiți prin Rabla Plus] - aici suntem oarecum de acord. Dar nici respectivul client nu va fi încurajat să facă trecerea către o mașină electrică, dimpotrivă”, a spus Valmar.

Nu înțeleg de ce nu l-am încuraja și pe clientul de mașini premium să facă trecerea, acolo unde ea este posibilă și există ofertă în piață, de la o mașină ICE la una BEV.” Valmar a subliniat că trebuie încurajată achiziția oricărei mașini electrice, indiferent de prețul ei, argumentând că mașinile de lux, de dimensiuni mari, echipate cu motoare cu ardere internă (ICE) sunt din ce în ce mai poluante. Omul de la vârful Porsche România a dat ca exemplu economia, în materie de emisii de CO2, care s-ar fi făcut dacă toate mașinile premium (clasă D) vândute în România anul trecut ar fi fost electrice, nu cu motoare termice. „La nivelul anului trecut, s-au înmatriculat, în România, 205 de unități [dinn clasa premium]. Dacă acestea ar fi fost înlocuite cu modelele echivalente BEV, am fi economisit 861 de tone de CO2”.

Care este viitorul programului Rabla Clasic

Rabla Clasic - redenumit astfel pentru a se diferenția de Rabla Plus și, respectiv, de Rabla Local - este programul original Rabla, adică cel prin care primești un tichet pentru casarea a maximum două mașini vechi dacă vrei să-ți cumperi o mașină nouă cu motor tradițional. Acest program, însă, are zilele (sau, mai bine zis, anii) numărate, căci statul vrea să-i încurajeze pe români să cumpere tot mai multe EV-uri, chiar mai mult decât hibride (de tip plug-in sau clasice).

Brent Valmar comenta, în timpul aceluiaș eveniment, că Rabla Clasic nu mai are sens în contextul actual. „Eu cred că pot fi găsite metode inteligente care să fie acceptate și de UE ca să reușim să micșorăm sau să blocăm intrările masive de mașini vechi și foarte vechi”, a spus acesta, susținând că influxul de mașini la mâna a doua este una dintre marile probleme de la noi.

Ministerul Mediului pare a fi pe aceeași lungime de undă, Tanczos Barna spunând că planul, pus la cale încă din 2021 și care a fost trasat pe patru ani, prevede scăderea etapizată a bugetului pentru Rabla Clasic. Practic, statul ia, an de an, bani din buzunarul Rabla Clasic și, în schimb, mărește bugetul Rabla Plus. Anual, bugetul Rabla Clasic scade cu 5% față de nivelul din anul anterior, iar acești bani se îndreaptă către Rabla Plus.

Ministrul nu a putut spune precis dacă Rabla Clasic va dispărea în viitorul apropiat, dar a menționat că finalul i-a fost scris deja de politicienii de la Bruxelles. „Ultima ediție va fi, cu siguranță, în 2034, căci mai apoi nu se vor mai putea comercializa mașini noi cu motoare cu ardere internă”, a spus ministrul care, aparent, n-a luat în calcul posibilitatea combustibililor alternativi - una susținută vocal de România. Cert este că statul român vrea să împingă electrificarea, fapt observabil și prin valoarea maximă accesibilă prin Rabla Clasic - peste 10.000 de euro dacă se adaugă toate eco-bonusurile, aceasta fiind cel mai mare stimulent de acest gen din blocul comunitar.

Citeste si:

    „Programul Rabla Plus va avea succes dacă se vor cumpăra și înmatricula tot mai multe mașini electrice”, a punctat ministrul care a spus că se lucrează activ și la partea de infrastructură. El a amintit că, prin PNRR, ar trebui să se construiască aproximativ 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026.

    Platforma informatică de înregistrare în programul Rabla - o prioritate pentru Ministerul Mediului

    Ministrului Barna i s-a ridicat la fileu și problemele apărute la programul informatic care susține înscrierea în programele derulate de AFM. „Am avut discuții de ore întregi cu privire la modalitatea în care am putea schimba aplicația și principiile după care se fac rezervările de vouchere”, a spus ministrul care a recunoscut că, pentru 2023, nu s-a putut ajunge la un acord.

    „Mai avem, însă, o jumătate de an să pregătim o schimbare, iar anul viitor programul va fi îmbunătățit deoarece este nevoie de acest lucru”, a adăugat omul de la vârful Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor care a descris și opțiunea susținută de el. „Aș fi mers pe o variantă mult mai pragmatică. Aș fi spus, OK, în momentul în care s-a predat mașina, când clientul a primit cheia și a semnat actele, atunci sunt trimiși banii de la AFM către dealer”, a spus ministrul care a admis și că această metodă ascunde, în spate, „multe detalii pe care eu, ne fiind în domeniu, nu le cunosc - toată partea de comenzi, contractare și de prețuri promise”.

    Toată birocrația aceasta este, pe de-o parte, motivul pentru care o schimbare a aplicației se lasă așteptată. În plus, tot birocrația le pune bețe în roate dealerilor care, spune ministrul, își primesc banii mai greu ca urmare a timpului de procesare din aplicație. „Până la urmă, este nevoie de angajați [la AFM] și vom avea nevoie de tot mai mult personal pentru că programele se înmulțesc, iar beneficiarii sunt de ordinul sutelor de mii, iar Administrația duce tot mai greu această povară”.

    Sursa foto: Wall-Street.ro

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Mihai Fira
    Mihai Fira este reporter auto Wall-Street.ro din toamna lui 2022. Înainte de a se alătura echipei, Mihai a colaborat cu mai multe publicații din domeniul auto, atât românești cât și străine. El și-a început cariera ca jurnalist în mediul online, ca editor al site-lui Pitstops.ro, cel mai important portal românesc de motorsport din România. Mihai a colaborat și cu BMWBlog.ro, sursa oficială de știri despre producătorul bavarezi, dar și cu...

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Auto »



    Setari Cookie-uri