Japonezii de la Honda, care au lansat recent primul lor SUV 100% electric, și-au explicat decizia de a se concentra, în Europa, pe automobile hibride clasice și pe cele de tip PHEV. Constructorul susține că nu vrea să lanseze un număr mare de modele electrice pe baterii dacă infrastructura nu este la un nivel acceptabil pentru a susține acest influx de automobile.
Honda nu a oferit, până în prezent, decât două modele electrice pe baterii pe piața din Europa: primul pas a fost reprezentat de hatchback-ul Honda e care, astăzi, nu mai este disponibil pe majoritatea piețelor de pe bătrânul continent. Recent, Honda a prezentat și cel de-al doilea EV al său, anume crossover-ul e:Ny1 care a venit la pachet cu generația a șasea a lui CR-V și cu ceva mai compactul ZR-V.
În ciuda lipsei de electrice pure, Honda se numără printre primii constructori care și-a electrificat întreaga gamă de modele, oferind variante hibride pentru toate mașinile și SUV-urile pe care le comercializează. În România, în condițiile în care Civc Type R este „momentan indisponibil”, Honda vinde doar mașini care sunt full-hybrid: Jazz, HR-V, CR-V și Civic. Katsuhisa Okuda, șeful Honda Motor Europe, a explicat jurnaliștilor de la Autocar.co.uk motivele din spatele acestei strategii.
Citeste si:
Honda: Trebuie să avem o infrastructură corespunzătoare pentru ca mașinile electrice să poată fi folosite fără griji
„Ritmul dezvoltării EV-urilor noastre este la același nivel cu ritmul dezvoltării rețelei publice de încărcare pentru acest tip de vehicule”, a spus Okuda. În Europa, media este de 92 de puncte de încărcare la 100.000 de oameni, cele mai multe stații de încărcare oferind puncte Type 2. Doar în Franța există 100.000 de puncte de încărcare pentru EV-uri, ținta fiind de 400.000 de puncte până în 2030 - cu cinci ani înainte de interzicerea totală a comercializării mașinilor noi cu motoare cu ardere internă care poluează.
În România, vom găsi 1,7 puncte de încărcare la 100 de kilometri, asta deși România este de șase ori mai mare ca Olanda. Țările de Jos au cele mai multe puncte de încărcare din Uniunea Europeană, circa 90.000 față de aproape 1.350 câte existau, în România, la final de 2022. Avem, totuși, cu 34% mai multe puncte de încărcare ca la final de 2021.
Citeste si:
Statul ne-a promis că vom avea 4.000 de puncte de încărcare active până în toamnă, deși alte previziuni sugerează că vor fi doar 6.500 de puncte până în 2026. Cert este că rețeaua autohtonă este deficitară mai ales ca răspândire, multe puncte fiind concentrate în anumite centre urbane ca București sau Cluj-Napoca (județul Cluj fiind cel care are și cele mai multe stații). Tot oficialitățile, însă, în alte comunicări, promit mult mai multe puncte de încărcare, acesta fiind și un jalon din PNRR, dar realizarea altor zeci de mii de stații trebuie considerată ca fiind optimistă.
În opinia lui Okuda, „infrastructura publică de reîncărcare va fi la un stadiu acceptabil de dezvoltare, în Europa, abia în jurul anului 2040-2050. Până atunci, soluția noastră plug-in hybrid reprezintă o alternativă bună pentru navetiști și pentru cei care parcurg distanție mai lungi”, a spus acesta vorbind despre CR-V PHEV, primul model cu această tehnologie vândut de Honda în Europa - la patru ani după lansarea lui Honda e.
Citeste si:
Sursa foto: Honda
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
