Dacia a lansat primul său automobil 100% electric în urmă cu doi ani, Springul fiind rezultatul unei colaborări dintre Renault și chinezii de la Dongfeng. În urmă cu aproape 50 de ani, însă, în plină criză a petrolului, americanii au încercat să scape de dependența lor de „aurul negru”, iar printre soluții a fost și un Renault 12 plin de baterii, căci Dacia 1300 a fost vândută sub brand-ul Renault în Statele Unite. .
Dacia se laudă cu cel mai popular model 100% electric de pe piața locală, Springul fiind, totodată, și cel mai ieftin EV din România dacă luăm în considerare ecotichetele prin Rabla Plus care coboară prețul versiunii de bază până la 9.242 de euro. Dacia Spring nu este, însă, o mașină produsă la Mioveni fiind, de fapt, un Renault trecut printr-un proces de rebranding care se asamblează în China. În mod similar, prima „Dacie” 100% electrică - apărută cu aproape cinci decenii înaintea Springului - este fratele geamăn al Daciei 1300.
În 1969, Dacia a lansat modelul 1300 care nu era decât un Renault 12 cu alte sigle, cele două automobile având premiera la finele acelui an. Câțiva ani mai târziu, în toamna lui 1973, țările producătoare de petrol reunite în OPEC au declanșat un embargo împotriva statelor care susținuseră Israelul în conflictul israeliano-arab din acel an. Cum Statele Unite s-au numărat printre partenerii cei mai apropiați ai Israelului, SUA n-a scăpat de noua politică dictată din Arabia Saudită și s-a trezit, în scurt timp, cu cozi kilometrice la benzinării și o raționalizare cruntă a unui produs care, de altfel, era indispensabil industriei americane.
Citeste si:
En 1972, la Nasa avait testé une Renault 12 Electric surnommée "Metro" ! pic.twitter.com/zQJY11lOUa— Ⓖⓔⓝⓔⓡⓐⓣⓘⓞⓝⓢ60708090📼🎙️✨ (@Generations7080) December 11, 2021
Printre soluțiile care au fost explorate în anii de criză s-a numărat și automobilul electric. Acesta fusese un partener de nădejde al americanilor în anii de pionierat ai automobilului, dar popularitatea sa a început să scadă la finele aniilor 1910. A fost, totuși, o perioadă în care majoritatea taxiurilor din New York City erau 100% electrice, aceste „trăsuri fără cai” fiind mai curate și mai ușor de utilizat decât mașinile pe benzină care, pe atunci, erau greu de pornit și de condus, erau foarte zgomotoase și urât mirositoare.
Cum dezvoltarea acestui tip de propulsie fusese uitat în negura istoriei, dezvoltarea bateriilor performante a stagnat, iar americanii au realizat că nu vor ajunge prea departe cu un EV în noua lume fără de petrol arab. Chiar și așa, mai multe companii apărute aproape peste noapte s-au apucat să convertească automobile obișnuite, înlocuind trenul de rulare tradițional cu motoare electrice și baterii. Printre aceste companii a fost și Electric Vehicle Associates (EVA), care a apărut în 1974 cu sediul în Ohio.
Citeste si:
EVA nu s-a ocupat doar de modificarea Renault-urilor 12, producând și variante electrice pentru alte mașini obișnuite pentru acei ani ca Ford Fairmont și AMC Pacer. Toate mașinile, utilitarele și camionetele convertite primeau nume noi, astfel că „Dacia” pe baterii s-a numit Metro. Ca o paralelă, 1300-le pe benzină a fost comercializat sub un alt nume și atunci când Dacia a încercat să exporte mașini pe piața din Marea Britanie, românii folosind numele „Denem” pentru berlină, respectiv numele de „Dacia Duster” pentru micuțul Aro 10.
Revenind la Metro, acesta își începea viața sub formă de R12 cu cutie automată cu trei rapoarte înainte ca cei de la EVA să burdușească berlina cu baterii cu plumb (ori 16 baterii de 6v, ori 19). În cele din urmă, mașina avea să cântărească peste 1.400 de kilograme, iar autonomia nu trecea de 93 de kilometri la o viteză constantă de 40 km/h. Dacă șoferul și-ar fi dorit să ajungă mai repede la destinație, rulând cu 55 km/h, autonomia ar fi scăzut la doar 55 de kilometri. Viteza maximă a lui Metro era de doar 90 km/h iar accelerația de la 0 la 72 km/h dura 27 de secunde.
Citeste si:
Cei de la EVA spuneau că mașina, cu al său motor de doar 10 kw, ar rezista 45.000 de kilometri înainte să fie necesară schimbarea motorului. O reîncărcare dura toată noaptea la o priză de 100v, respectiv doar șase ore la o bterie de 220v. Compania și-a prezentat mașina ca fiind „o berlină de lux cu costuri de exploatare de doar 1/4 față de un model compact cu motor obișnuit”, dar proprietarii trebuiau să nu uite să adauge apă la baterii pentru a le menține în viață. Mașina costa 9.500 de dolari la mijlocul aniilor '70, adică peste 53.500 de dolari astăzi. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm la prețul unei Dacii 1300 în România, EVA Metro era de peste două ori mai scumpă.
Dacia electrică a fost testată de NASA
Mașinile electrice au fost luate în serios și de instituțiile americane, iar Agenția Spațială Americană a bifat o serie de teste cu câteva R12 electrice în acei ani. Scopul era simplu și anume testarea viabilității acestor mașini. În 1976, NASA a testat mai multe vehicule electrice, inclusiv EVA Metro. Berlina fusese testată și în 1975, NASA verificând și performanțele unui Renault 5 pe baterii.
Citeste si:
Mașina testată de NASA făcea parte dintr-un lot de șapte exemplare care fuseseră vândute în provincia Manitoba, Canada. Două mașini au ajuns, mai apoi, în posesia University of Manitoba, din Winnipeg. Metro a fost testată doar cu bateriile sale standard pe bază de plumb, deși NASA testa și baterii cu nickel în aceeași perioadă. În plus, Agenția nu s-a obosit să aducă și un R12 standard, pe benzină, pentru a obține date comparative relevante. În plus, testele din 1975 și 1976 nu sunt nici ele comparabile, deoarece aceeași mașină a suferit niște probleme tehnice, iar motoarele au fost înlocuite. Cert este că un EVA Metro a participat la parada de inaugurare a președintelui Jimmy Carter, în 1977. În plus, tot NASA a testat mașina și în caz de accident, realizând un crash test la viteza de 48 km/h.
Citeste si:
În prezent, se presupune că doar două „Dacii” electrice din anii '70 au mai supraviețuit, iar una dintre ele a fost recondiționată de brașoveanul Eduard Palaghiță, care a adus mai multe Dacii și Renault-uri 12 în Statele Unite (cealaltă se află la Manitoba Electrical Museum). Eduard se ocupă, în prezent, de importul de mașini din fostul Bloc Sovietic în America, aducând și câteva Aro-uri în State.
La mijlocul acestei luni a avut loc, în cadrul evenimentului Carlisle Import and Performance, primul car meet din SUA dedicat mașinilor românești. R12-le său electric a fost găsit în Georgia „Acesta era la al doilea proprietar, care o luase cu doar 11.265 de kilometri la bord de la primul proprietar, din Ohio. Când am cumpărat-o eu, în 2020, mașina avea 17.700 de kilometri”, a spus românul, citat de Losange Magazine.
Citeste si:
Sursa foto: Everyonephoto Studio / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
