Cine te invata cum sa faci 1 milion de euro: Scoala sau multinationala?
Scolile de business au fost blamate pentru modul in care au pregatit liderii lumii care au declansat criza financiara globala. Antreprenorii au fost acuzati ca si-au ingropat companiile, pentru ca nu s-au adaptat noilor cerinte de piata. Cum se vor naste milionarii de maine: printr-o experienta educationala de top sau printr-un program de lucru multianual in corporatii?
• 24 Mai 2011 • Cariere
1 / 3
Un MBA completeaza experienta de lucru
2 / 3
Factori de luat in calcul
3 / 3
Alegerea de apoi: multinationala sau antreprenoriat
Inaki Berroeta, 44 de ani, conduce Vodafone, al doilea operator de telefonie din Romania. Dominic Bruynseels, 51 de ani, raspunde de operatiunele BCR, liderul bancilor autohtone.
Cei doi se afla in fruntea unora dintre cele mai importante corporatii de pe piata locala, cu afaceri cumulate de peste cinci miliarde de euro in 2009. Pe langa faptul ca se numara printre cei mai buni executivi din Romania, cei doi mai au un lucru comun, adica sunt absolventi de programe de tipul Master of Business Administration (MBA).
Inaki Berroeta a obtinut certificarea in business 2002, dupa absolvirea Henley Management College, din Marea Britanie, institutie de invatamant superior finalizata si de Bruynseels, tot cu un MBA.
Inainte de a se inscrie la cursuri, cei doi aveau deja experienta unui job intr-o multinationala si multi ani de activitate pe piata fortei de munca.
Wall-Street.ro a stat de vorba atat cu reprezentanti ai scolilor de business de pe piata locala, precum si cu executivi, manageri si antreprenori care au absolvit un MBA/Executive MBA (EMBA) pentru a vedea unde se invata business mai bine: intr-o corporatie sau la scoala ?
“Anual avem intre 40-60% cursanti care provin din multinationale. Consider mai degraba ca exista o complementaritate intre cele doua tipuri de experiente, avantajele atat pentru lucrul in multinationala, cat si pentru parcurgerea unui EMBA fiind acumularea de experienta, in primul caz la modul practic insa strict pe industria si compania respectiva, in al doilea caz la modul experiential, prin simulari si proiecte, studii de caz, care pot fi aplicate in cadrul companiei, beneficiind de expunerea la o varietate de industrii si tipuri de companii”, spune Bianca Ioan, director de marketing al ASEBUSS, institutie care ofera un program de EMBA pe piata locala, in colaborare cu institutia americana Kennesaw State University.
Programul oferit de ASEBUSS dureaza doi ani si are un cost de 20.000 de euro. Profilul unei clase tipice pentru EMBA cuprinde executivi cu o varsta medie de 34 de ani, o experienta profesionala de opt ani si o experienta manageriala de sase ani.
Un cursant parcurge aproape 100 de studii de caz pe parcursul celor doua ani de program, ceea ce poate fi perceput ca un avantaj vizavi de experienta care se poate acumula intr-o multinationala.
“Un dezavantaj al experientei indelungate in aceeasi multinationala sau mai multe cu politici asemanatoare este faptul ca iti poate crea un model, o fereastra anume prin care vezi lumea. Un dezavantaj al urmarii unui program MBA ar putea aparea doar daca faci un astfel de program fara sa ai un plan de cariera, eventual doar pentru ca l-au urmat alti colegi sau prieteni - caz in care este foarte probabil sa nu treci la actiune dupa absolvire, ci sa devina o alta diploma in CV”, mentioneaza Ioan.
Roxana Suciu, marketing and business development manager in cadrul Ludan Environmental Technologies, parte a grupului israelian Ludan, a absolvit programul de EMBA al ASEBUSS in 2010.
S-a incris in program la scurt timp dupa ce a renuntat la un job din sectorul public, in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), pentru a prealua un altul, in sectorul privat, intr-o firma de consultanta - AEA Mediu Consulting.
Chiar daca noul loc de munca nu era mult diferit fata de cel ocupat anterior, instrumentele de lucru au “inceput sa fie putin diferite”.
“In activitatea mea de zi cu zi au inceput sa apara termeni si concepte de business pe care nu le stapaneam foarte bine, pregatirea mea de baza nefiind in management, ci in ecologie si protectia mediului”, spune Suciu, care a ales sa se inscrie la cursurile de specializare in management.
Ea considera ca un bun manager trebuie sa fie capabil sa se autoanalizeze si sa decida care sunt acele domenii in care trebuie sa depuna mai mult efort pentru a-si imbunatati performantele si sa treaca la actiune imediat.
“Insa modul in care decide sa faca acest lucru este unul extrem de personal: individual poate decide ca invata cel mai bine de la cei din jurul lui si din experienta de zi cu zi, ca un training online foarte targetat este mai potrivit sau ca reintoarcerea pe bancile scolii si interactiunea cu alti manageri este o metoda mai buna pentru transferul rapid de informatii. Personal consider ca aceste metode nu se exclud ci chiar e de dorit sa le folosesti impreuna”, precizeaza Suciu.
Absolventa de MBA subliniaza insa ca exista anumite concepte sau informatii care pot fi accesate doar prin intermediului unului program de instruire formal.
“As sublinia ca nu exista sesiune de training, de coaching sau mentoring, programe de invatare formala sau informala care sa nu iti foloseasca la un moment dat in cariera sau pentru dezvoltarea personala chiar daca pe moment ti se pare irelevant”, adauga Suciu.
Cei doi se afla in fruntea unora dintre cele mai importante corporatii de pe piata locala, cu afaceri cumulate de peste cinci miliarde de euro in 2009. Pe langa faptul ca se numara printre cei mai buni executivi din Romania, cei doi mai au un lucru comun, adica sunt absolventi de programe de tipul Master of Business Administration (MBA).
Inaki Berroeta a obtinut certificarea in business 2002, dupa absolvirea Henley Management College, din Marea Britanie, institutie de invatamant superior finalizata si de Bruynseels, tot cu un MBA.
Inainte de a se inscrie la cursuri, cei doi aveau deja experienta unui job intr-o multinationala si multi ani de activitate pe piata fortei de munca.
Wall-Street.ro a stat de vorba atat cu reprezentanti ai scolilor de business de pe piata locala, precum si cu executivi, manageri si antreprenori care au absolvit un MBA/Executive MBA (EMBA) pentru a vedea unde se invata business mai bine: intr-o corporatie sau la scoala ?
“Anual avem intre 40-60% cursanti care provin din multinationale. Consider mai degraba ca exista o complementaritate intre cele doua tipuri de experiente, avantajele atat pentru lucrul in multinationala, cat si pentru parcurgerea unui EMBA fiind acumularea de experienta, in primul caz la modul practic insa strict pe industria si compania respectiva, in al doilea caz la modul experiential, prin simulari si proiecte, studii de caz, care pot fi aplicate in cadrul companiei, beneficiind de expunerea la o varietate de industrii si tipuri de companii”, spune Bianca Ioan, director de marketing al ASEBUSS, institutie care ofera un program de EMBA pe piata locala, in colaborare cu institutia americana Kennesaw State University.
Programul oferit de ASEBUSS dureaza doi ani si are un cost de 20.000 de euro. Profilul unei clase tipice pentru EMBA cuprinde executivi cu o varsta medie de 34 de ani, o experienta profesionala de opt ani si o experienta manageriala de sase ani.
Un cursant parcurge aproape 100 de studii de caz pe parcursul celor doua ani de program, ceea ce poate fi perceput ca un avantaj vizavi de experienta care se poate acumula intr-o multinationala.
“Un dezavantaj al experientei indelungate in aceeasi multinationala sau mai multe cu politici asemanatoare este faptul ca iti poate crea un model, o fereastra anume prin care vezi lumea. Un dezavantaj al urmarii unui program MBA ar putea aparea doar daca faci un astfel de program fara sa ai un plan de cariera, eventual doar pentru ca l-au urmat alti colegi sau prieteni - caz in care este foarte probabil sa nu treci la actiune dupa absolvire, ci sa devina o alta diploma in CV”, mentioneaza Ioan.
Roxana Suciu, marketing and business development manager in cadrul Ludan Environmental Technologies, parte a grupului israelian Ludan, a absolvit programul de EMBA al ASEBUSS in 2010.
S-a incris in program la scurt timp dupa ce a renuntat la un job din sectorul public, in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), pentru a prealua un altul, in sectorul privat, intr-o firma de consultanta - AEA Mediu Consulting.
Chiar daca noul loc de munca nu era mult diferit fata de cel ocupat anterior, instrumentele de lucru au “inceput sa fie putin diferite”.
“In activitatea mea de zi cu zi au inceput sa apara termeni si concepte de business pe care nu le stapaneam foarte bine, pregatirea mea de baza nefiind in management, ci in ecologie si protectia mediului”, spune Suciu, care a ales sa se inscrie la cursurile de specializare in management.
Ea considera ca un bun manager trebuie sa fie capabil sa se autoanalizeze si sa decida care sunt acele domenii in care trebuie sa depuna mai mult efort pentru a-si imbunatati performantele si sa treaca la actiune imediat.
“Insa modul in care decide sa faca acest lucru este unul extrem de personal: individual poate decide ca invata cel mai bine de la cei din jurul lui si din experienta de zi cu zi, ca un training online foarte targetat este mai potrivit sau ca reintoarcerea pe bancile scolii si interactiunea cu alti manageri este o metoda mai buna pentru transferul rapid de informatii. Personal consider ca aceste metode nu se exclud ci chiar e de dorit sa le folosesti impreuna”, precizeaza Suciu.
Absolventa de MBA subliniaza insa ca exista anumite concepte sau informatii care pot fi accesate doar prin intermediului unului program de instruire formal.
“As sublinia ca nu exista sesiune de training, de coaching sau mentoring, programe de invatare formala sau informala care sa nu iti foloseasca la un moment dat in cariera sau pentru dezvoltarea personala chiar daca pe moment ti se pare irelevant”, adauga Suciu.
Si Pascal Prigent, care a preluat la inceputul anului conducerea operatiunilor locale ale producatorului britanic de medicamente GlaxoSmithKline, a aplicat la un MBA pentru ca a vrut sa-si schimbe domeniul de activitate si a facut trecerea de industria chimica la cea farmaceutica, dar si pentru ca a cautat sa “obtina prestigiul de a fi absolvent al Insead”.
Institutia este una dintre cele mai bune scoli de business din lume si ocupa anual primele pozitii in clasamentele programelor de MBA/EMBA intocmite de publicatii prestigioase, cum ar fi Financial Times sau The Economist.
“De obicei, cei ce vor sa urmeze un MBA lucreaza pentru o anumita perioada intr-o companie inainte de a se inscrie la aceste cursuri, pentru a dobandi maturitatea necesara unui astfel de program. Insa, este la fel de important sa nu capeti prea multa experienta, pentru ca ceea ce urmeaza sa inveti in cadrul MBA sa fie cu adevarat valoros si util la locul de munca. Dupa parerea mea, bazata pe propria experienta, in jur de cinci ani petrecuti intr-o multinationala constituie cea mai buna experienta pe care un tanar trebuie sa o dobandeasca inainte de a se inscrie la un MBA”, afirma Prigent (foto).
El considera ca sunt mai multe elemente pe care o persoana trebuie sa le ia in calcul cand doreste sa aplice la un MBA,
“Cat priveste discutia despre <<ceea ce inveti la MBA>> versus <<experienta in companie>>, cred ca sunt trei elemente care trebuie luate in considerare inainte de a aplica la un MBA: continutul academic (ceea ce inveti), prestigiul pe care il dobandesti si interactiunile cu oamenii pe care ii cunosti acolo. Asa cum vad eu lucrurile, continutul nu este cel mai important criteriu care trebuie luat in considerare, pentru ca sunt probabil si alte cai de a dobandi aceste cunostinte specifice - la locul de munca sau prin traininguri. Interactiunile cu oamenii pe care ii cunosti la MBA, atat participanti cat si profesori, sunt cele mai valoaroase, iar aceste relatii pot dura o viata”, mentioneaza Prigent.
Executivul a absolvit programul in 1995, dupa care a inceput sa lucreze in cadrul companiei Eli Lilly and Company, pe diverse pozitii, in diferite tari din intreaga lume.
Prigent s-a inscris la MBA la sase ani distanta de la absolvirea Scolii Superioare de Comert din Paris.
Mihai Mihailescu, directorul programului de MBA oferit de Tiffin University in colaborare cu Universitatea Bucuresti, este de parere ca un tanar care isi doreste sa urmeze la un moment dat un program de tipul MBA/EMBA, ar trebui sa acumuleze o experienta de lucru si de management, indiferent daca se angajeaza intr-un ONG, o firma de mici dimensiuni sau o multinationala.
"Din punct de vedere al dimensiunilor companiilor de provenienta a absolventilor o prejudecata des intalnita este aceea ca intr-un program de EMBA se studiaza doar aspecte legate de companii mari. Nimic mai fals! Intr-un program de EMBA se studiaza aspecte practice din viata tuturor formelor de afaceri, de la afaceri de familie pana la companii multinationale. De asemenea din punct de vedere al scopului si organizarii juridice aspectele studiate sunt in egala masura utile organizatiilor pentru profit si organizatiilor non-profit, mediul de afaceri si dezvoltare fiind comun”, mentioneaza Mihailescu.
In functie de specificul jobului de provenienta al candidatilor, ei pot avea asteptari variate de la cursuri, precum si abordari diferite ale unor probleme generala.
“Candidatii interesati de program aplica la noi pentru ca vor calitate, vor un program demanding (solicitant -n.red.), unde trebuie sa dedici mult timp studiului, unde nu poti absolvi daca nu te implici total si nu iti pregatesti lucrarile in fiecare luna timp de doi ani de zile. Toti vin pentru dezvoltarea personala, nu este genul de program la care se vine doar pentru a primi o diploma si a-ti face contacte”, spune Alina Vasile, country manager al programului de MBA oferit pe piata locala de City College, International Faculty of the University of Sheffield.
Institutia este una dintre cele mai bune scoli de business din lume si ocupa anual primele pozitii in clasamentele programelor de MBA/EMBA intocmite de publicatii prestigioase, cum ar fi Financial Times sau The Economist.
“De obicei, cei ce vor sa urmeze un MBA lucreaza pentru o anumita perioada intr-o companie inainte de a se inscrie la aceste cursuri, pentru a dobandi maturitatea necesara unui astfel de program. Insa, este la fel de important sa nu capeti prea multa experienta, pentru ca ceea ce urmeaza sa inveti in cadrul MBA sa fie cu adevarat valoros si util la locul de munca. Dupa parerea mea, bazata pe propria experienta, in jur de cinci ani petrecuti intr-o multinationala constituie cea mai buna experienta pe care un tanar trebuie sa o dobandeasca inainte de a se inscrie la un MBA”, afirma Prigent (foto).
El considera ca sunt mai multe elemente pe care o persoana trebuie sa le ia in calcul cand doreste sa aplice la un MBA,
“Cat priveste discutia despre <<ceea ce inveti la MBA>> versus <<experienta in companie>>, cred ca sunt trei elemente care trebuie luate in considerare inainte de a aplica la un MBA: continutul academic (ceea ce inveti), prestigiul pe care il dobandesti si interactiunile cu oamenii pe care ii cunosti acolo. Asa cum vad eu lucrurile, continutul nu este cel mai important criteriu care trebuie luat in considerare, pentru ca sunt probabil si alte cai de a dobandi aceste cunostinte specifice - la locul de munca sau prin traininguri. Interactiunile cu oamenii pe care ii cunosti la MBA, atat participanti cat si profesori, sunt cele mai valoaroase, iar aceste relatii pot dura o viata”, mentioneaza Prigent.
Executivul a absolvit programul in 1995, dupa care a inceput sa lucreze in cadrul companiei Eli Lilly and Company, pe diverse pozitii, in diferite tari din intreaga lume.
Prigent s-a inscris la MBA la sase ani distanta de la absolvirea Scolii Superioare de Comert din Paris.
Mihai Mihailescu, directorul programului de MBA oferit de Tiffin University in colaborare cu Universitatea Bucuresti, este de parere ca un tanar care isi doreste sa urmeze la un moment dat un program de tipul MBA/EMBA, ar trebui sa acumuleze o experienta de lucru si de management, indiferent daca se angajeaza intr-un ONG, o firma de mici dimensiuni sau o multinationala.
"Din punct de vedere al dimensiunilor companiilor de provenienta a absolventilor o prejudecata des intalnita este aceea ca intr-un program de EMBA se studiaza doar aspecte legate de companii mari. Nimic mai fals! Intr-un program de EMBA se studiaza aspecte practice din viata tuturor formelor de afaceri, de la afaceri de familie pana la companii multinationale. De asemenea din punct de vedere al scopului si organizarii juridice aspectele studiate sunt in egala masura utile organizatiilor pentru profit si organizatiilor non-profit, mediul de afaceri si dezvoltare fiind comun”, mentioneaza Mihailescu.
In functie de specificul jobului de provenienta al candidatilor, ei pot avea asteptari variate de la cursuri, precum si abordari diferite ale unor probleme generala.
“Candidatii interesati de program aplica la noi pentru ca vor calitate, vor un program demanding (solicitant -n.red.), unde trebuie sa dedici mult timp studiului, unde nu poti absolvi daca nu te implici total si nu iti pregatesti lucrarile in fiecare luna timp de doi ani de zile. Toti vin pentru dezvoltarea personala, nu este genul de program la care se vine doar pentru a primi o diploma si a-ti face contacte”, spune Alina Vasile, country manager al programului de MBA oferit pe piata locala de City College, International Faculty of the University of Sheffield.
Multi dintre cei cu un trecut de corporatie, care aleg sa se inscrie la un MBA/EMBA, prefera sa ramana in lumea cladirilor de sticla, pe pozitii superioare, in joburi nationale, regionale sau internationale.
“In unele cazuri, absolventii raman in aceeasi companie si sunt promovati, multi migreaza catre alte multinationale din aceeasi industrie si foarte putin mai au curajul sa incerce un business propriu. Dupa minimum zece ani de experienta profesionala intr-o industrie este greu sa te indrepti spre altceva mai ales ca toti angajatorii cer experienta in domeniul pentru care te angajezi. Foarte rar am intalnit persoane care fac schimbarea si se orienteaza catre o alta industrie”, explica Vasile.
Unul dintre absolventii de programe de profesionalizare in business care a decis sa ramana in mediul corporatist, in cadrul aceleiasi organizatii, si dupa terminarea cursurilor, este Cristian Ionescu, country cluster manager al Coface pentru Romania, Bulgaria si Slovacia.
El a inceput sa lucreze in Coface in 2003, iar in 2007 s-a inscris la cursurile programului Global Executive MBA oferit de Insead.
“Abilitatile dobandite in program pe care nu le puteam descoperi in companie sunt foarte multe intrucat focusul la EMBA este unul la nivel global si nu local. Din pacate, datorita pozitiei mele actuale nu pot utiliza toate competentele dobandite, cateva dintre ele fiind: abilitati de leadership, crearea unui design organizational si dezvoltarea culturii organizationale, dezvoltarea de strategie la nivel de business unit, sau la nivel global, lucrul in echipe globale cu membrii din diferite continente, analiza rapida a unor cantitati mari de informatii, precum si o deschidere larga catre oportunitati la nivel international”, spune Ionescu.
Pentru el, experienta programului “este probabil cea mai interesanta si mai pasionanta initiativa” din cariera, datorita networkingului la care a fost expus, a experientelor si studiilor parcurse pe durata cursurilor.
Exista insa si foarte multi absolventi de MBA care aleg sa invete business, dupa ce au acumulat cunostintele necesare, urmand o cariera antreprenoriala, chiar daca o mare parte din studiile de caz de pe parcursul scolii trateaza intamplari din cadrul multinationalelor.
“Sa nu uitam insa ca exista multinationale care incurajeaza spiritul antreprenorial si cultura organizatiei nu numai ca sustine tipul acesta de abordare, dar il si incurajeaza prin sistemul de management al performantei, prin urmare participantii EMBA vor gasi cazuri in care dilema de management poate fi solutionata printr-o abordare <<out of the box>>, antreprenoriala”, precizeaza Bianca Ioan, de la ASEBUSS.
Pe de alta parte, adauga Ioan, in orice multinationala exista un ritm dar si un prag de crestere, uneori managerii performanti se simt limitati de variantele de promovare oferite la un moment dat de companie - mai ales ca se practica destul de mult si majoritar in ultimii ani promovarea laterala - si vor altceva sau vor sa se intample mai repede.
“De multe ori, asta se traduce prin infiintarea propriei companii. Avem absolventi care continua sa lucreze pentru multinationala si isi deschid propriile companii, colaborand cu colegi de clasa din postura asta, de multe ori intr-o cu totul alta industrie fata de cea in care au experienta”, mai spune Ioan.
Monica Minoiu este un exemplu de cursant de EMBA, cu experienta in multinationala, care a ales o cariera antreprenoriala dupa ce a absolvit programul ASEBUSS, in 2007.
“Faptul ca multi asolventi descopera mirajul antreprenoriatului este tocmai legat de faptul ca invata ca multinationala nu reprezinta neparat <<ultima frontiera>>, adevarul absolut avand exemple diverse la alegere. Sansa de a invata din succese si greseli intr-o multinationala sau din studii de caz referitoare la multinationale ii poate ajuta pe absolventi sa construiasca ei insisi un mediu de afaceri care poate evolua de la un timid experiment la succes confirmat”, afirma Minoiu.
Ea este confondatoare a companiei InCharge Management Consulting, care ofera solutii de organizare a activitatii legate de lantul de aprovizionare si a altor activitati operationale.
In perioada 2002 - 2008 a ocupat diverse pozitii in cadrul producatorului de bere InBev.
“In unele cazuri, absolventii raman in aceeasi companie si sunt promovati, multi migreaza catre alte multinationale din aceeasi industrie si foarte putin mai au curajul sa incerce un business propriu. Dupa minimum zece ani de experienta profesionala intr-o industrie este greu sa te indrepti spre altceva mai ales ca toti angajatorii cer experienta in domeniul pentru care te angajezi. Foarte rar am intalnit persoane care fac schimbarea si se orienteaza catre o alta industrie”, explica Vasile.
Unul dintre absolventii de programe de profesionalizare in business care a decis sa ramana in mediul corporatist, in cadrul aceleiasi organizatii, si dupa terminarea cursurilor, este Cristian Ionescu, country cluster manager al Coface pentru Romania, Bulgaria si Slovacia.
El a inceput sa lucreze in Coface in 2003, iar in 2007 s-a inscris la cursurile programului Global Executive MBA oferit de Insead.
“Abilitatile dobandite in program pe care nu le puteam descoperi in companie sunt foarte multe intrucat focusul la EMBA este unul la nivel global si nu local. Din pacate, datorita pozitiei mele actuale nu pot utiliza toate competentele dobandite, cateva dintre ele fiind: abilitati de leadership, crearea unui design organizational si dezvoltarea culturii organizationale, dezvoltarea de strategie la nivel de business unit, sau la nivel global, lucrul in echipe globale cu membrii din diferite continente, analiza rapida a unor cantitati mari de informatii, precum si o deschidere larga catre oportunitati la nivel international”, spune Ionescu.
Pentru el, experienta programului “este probabil cea mai interesanta si mai pasionanta initiativa” din cariera, datorita networkingului la care a fost expus, a experientelor si studiilor parcurse pe durata cursurilor.
Exista insa si foarte multi absolventi de MBA care aleg sa invete business, dupa ce au acumulat cunostintele necesare, urmand o cariera antreprenoriala, chiar daca o mare parte din studiile de caz de pe parcursul scolii trateaza intamplari din cadrul multinationalelor.
“Sa nu uitam insa ca exista multinationale care incurajeaza spiritul antreprenorial si cultura organizatiei nu numai ca sustine tipul acesta de abordare, dar il si incurajeaza prin sistemul de management al performantei, prin urmare participantii EMBA vor gasi cazuri in care dilema de management poate fi solutionata printr-o abordare <<out of the box>>, antreprenoriala”, precizeaza Bianca Ioan, de la ASEBUSS.
Pe de alta parte, adauga Ioan, in orice multinationala exista un ritm dar si un prag de crestere, uneori managerii performanti se simt limitati de variantele de promovare oferite la un moment dat de companie - mai ales ca se practica destul de mult si majoritar in ultimii ani promovarea laterala - si vor altceva sau vor sa se intample mai repede.
“De multe ori, asta se traduce prin infiintarea propriei companii. Avem absolventi care continua sa lucreze pentru multinationala si isi deschid propriile companii, colaborand cu colegi de clasa din postura asta, de multe ori intr-o cu totul alta industrie fata de cea in care au experienta”, mai spune Ioan.
Monica Minoiu este un exemplu de cursant de EMBA, cu experienta in multinationala, care a ales o cariera antreprenoriala dupa ce a absolvit programul ASEBUSS, in 2007.
“Faptul ca multi asolventi descopera mirajul antreprenoriatului este tocmai legat de faptul ca invata ca multinationala nu reprezinta neparat <<ultima frontiera>>, adevarul absolut avand exemple diverse la alegere. Sansa de a invata din succese si greseli intr-o multinationala sau din studii de caz referitoare la multinationale ii poate ajuta pe absolventi sa construiasca ei insisi un mediu de afaceri care poate evolua de la un timid experiment la succes confirmat”, afirma Minoiu.
Ea este confondatoare a companiei InCharge Management Consulting, care ofera solutii de organizare a activitatii legate de lantul de aprovizionare si a altor activitati operationale.
In perioada 2002 - 2008 a ocupat diverse pozitii in cadrul producatorului de bere InBev.
Te-ar putea interesa si:
