Romania are aproape 1.500 de licee, in care invata peste 800.000 de elevi. Peste sapte sau noua ani, cei mai multi dintre ei vor intra pe piata fortei de munca, iar unii o vor face chiar mai devreme.
“Liceul pe care il conduc poate fi comparat cu o companie multinationala, insa trebuie pornit de la o diferenta esentiala. O companie multinationala poate sa aiba mii de angajati, iar elevii nostri nu sunt angajati, ci doar beneficiarii serviciilor noastre. Incercam sa-i pregatim cat mai bine pentru un mediu in continua schimbare si pentru o lume in care vor trai si vor munci”, spune Sever Popa, directorul general al Colegiului National Mihai Viteazul (CNMV).
Raspunde de soarta a 68 de cadre didactice, la care se adauga cativa profesori cu norma redusa, precum si de 1.100 de elevi, grupati in 36 de clase, pe patru ani de invatamant. Anual, colegiul da peste 30 de premianti la olimpiadele nationale sau internationale.
Toti cei aproape 1.200 de oameni “traiesc” anual cu venituri anuale de 3,2 milioane de lei (770.000 de euro), bani care provin, in cea mai mare parte, de la autoritati, pentru a forma bugetul institutiei. Aproximativ doua milioane de lei (480.000 de euro) sunt necesare doar pentru plata salariilor profesorilor.
Castigul unui profesor cu peste 40 de ani de experienta din cadrul colegiului se ridica la 1.896 de lei brut (460 de euro), in vreme ce un profesor debutant primeste 981 de lei brut (237 de euro). In functie de anumite sporuri, salariile brute ale profesorilor seniori pot ajunge la 3.200 - 3.400 de lei (775 - 825 de euro).
Astfel, profesori cu salarii nete mai mici de 400 de euro trebuie sa pregateasca viitorii angajati care probabil ca, la primul job, vor putea cere minimum 500 de euro net.
In vreme ce in sistemul de invatamant un profesor debutant are un salariu de incadrare de doua ori mai mic decat al unuia cu peste 40 de ani de experienta, pe piata privata a fortei de munca, un angajat fara experienta poate castiga si de 20-30 de ori mai putin decat un director executiv (CEO).
Profesorii sunt printre cei mai slabi platiti angajati din economie. In februarie, salariul mediu net al unui profesor a fost de 1.300 de lei (315 euro), cu 8,7% mai putin decat salariul mediu net din economie, arata datele Institutului National de Statistica (INS).
Comparativ, angajatii din industria tutunului si cei din IT&C incaseaza lunar mai mult de 3.500 de lei (850 de euro).
Institutia de invatamant dispune de un profesor la aproape 16 elevi, iar Popa apreciaza ca, din punct de vedere legal, raportul dintre numarul de elevi si profesori este unul corect.
“Pentru desfasurarea unui invatamant de calitate, numarul de cadre didactice ar trebui sa fie mai mare”, precizeaza Sever Popa. Directorul colegiului apreciaza ca ar trebui facuta o departajare in raport cu disciplinele studiate. Prin urmare, o ora de limbi moderne nu ar trebui sa fie cu mai mult de 12-15 elevi, in vreme ce pentru o disciplina la care activitatile se pot desfasura mult mai bine cu intreaga clasa, ar trebui sa fie un profesor la 25 de elevi. In ultimii ani, numarul de profesori si de elevi din cadrul liceului s-a pastrat constant.
La nivel national, numarul salariatilor din invatamant s-a redus la 374.500, in februarie 2011, fata de 395.000, cat erau la sfarsitul aceleiasi luni a anului trecut.
Ultima serie de absolventi a colegiului numara circa 280 de tineri. Cea mai mare parte dintre ei se vor indrepta, pentru continuarea studiilor, catre Universitatea Politehnica din Bucuresti - facultatile Automatica si Calculatoare, respectiv Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei. Pe locul al doilea in topul preferintelor absolventilor CNMV se afla Academia de Studii Economice din Bucuresti, unul dintre cei mai mari furnizori de personal de pe piata fortei de munca, indeosebi pentru sectorul financiar-bancar, urmat de Universitatea de Medicina si Farmacie (Bucuresti).
“Pentru cei mai multi absolventi de-ai nostri poate ca studiile economice ar fi o buna completare pentru un alt tip de studii, cum ar inginerie sau stiinte, pentru ca in felul acesta se ajunge la o pregatire completa pentru pozitiile de top management”, subliniaza Popa.
De asemenea, cateva zeci de absolventi pleaca sa invete in strainatate.
“Pana in 2007, foarte multi absolventi preferau sa mearga in Statele Unite, pentru ca acolo primeau burse, spre deosebire de Europa. Dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, accesul la universitatile din Europa a devenit mai facil pentru absolventi”, afirma directorul CNMV.
Institutia de invatamant nu pune bazele teoretice doar pentru tinerii care vor ajunge peste ani sa lucreze in marile companii de pe piata locala sau din strainatate, ci incearca sa contureze si comportamente antreprenoriale.
Dupa anul 2000, elevii de clasa a zecea a colegiului isi pot descoperi spiritul afacerist prin intermediul unei ore saptamanale de educatie antreprenoriala.
“O astfel de ora este utila, pentru ca educatia antreprenoriala trebuie facuta si in cadru organizat. In randul celor care va prinde se va dovedi ca a fost o invatatura facuta cu folos. Insa nu este suficienta, iar cei care devin antreprenori de succes mai au nevoie si de o anumita doza de inteligenta, precum si instinct”, spune Sever Popa.
Italianul Enrico Perini, care controleaza grupul Romstal, cu afaceri anuale de peste 300 de milioane de euro, a devenit unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori de pe piata locala, chiar daca a absolvit doar opt clase.
Totodata, pentru a pregati elevii care vor deveni peste cativa ani angajati, CNVM implementeaza, alaturi de firma de training Interact, un proiect finantat cu bani europeni, al carui scop este dezvoltarea personala si profesionala a liceenilor din clasele a zecea si a unsprezecea.
Proiectul, in valoare de aproximativ 1,85 de milioane de lei (450.000 de euro), va fi implementat in perioada martie 2010 - noiembrie 2012, iar obiectivul general este cresterea accesului la educatie si formare profesionala initiala in sensul dezvoltarii personale si a cultivarii spiritului antreprenorial pentru 600 de elevi din cadrul institutiei de invatamant.
Pe parcursul celor doi ani de implementare, tinerii vor participa la diverse cursuri tinute de trainerii Interact.
“Prin acest program, speram sa obtinem ceva in plus si sa ne imbunatatim cunostintele intr-un domeniu care nu e inclus in programa, respectiv cel al dezvoltarii personale. Astfel de cursuri ar trebui introduse in materia scolara destinata invatamantului preuniversitar”, explica Popa.
Eforturile pe care le face CNVM pentru pregatirea tinerilor in vederea obtinerii unor locuri de munca vin sa contrazica opiniile anumitor angajatori de pe piata locala, care se plang atat de slaba pregatire a celor care vor sa intre pe piata fortei de munca, precum si discrepantele dintre materiile studiate si realitatile de la job.
“Angajatorii pot sa se planga de nivelul de pregatire al celor care isi cauta un loc de munca, dar poate ca si ei au de multe ori un orizont de asteptare mult prea realist. Nu poti sa ceri specialisti de inalta calificare de la niste tineri care ies de pe bancile scolii. In ziua de astazi, nici meseriile nu mai sunt ce au fost, pentru ca evolutia tehnologiilor transforma si joburile, care nu mai sunt identice cu cele de acum zece sau 20 de ani. Angajatorii ar trebui sa caute tineri adaptabili pe care sa-i poata invata pe loc ceea ce au nevoie in companiile lor”, precizeaza directorul colegiului.
El se intreaba daca exista o cererea reala de forta de munca in Romania.
“Chiar se genereaza locuri de munca intr-o rata impresionanta si nu are cine sa le ocupe? Daca nu exista o cerere reala pentru forta de munca, ce semnale se transmit catre domeniile care trebuie sa formeze personalul?”, sustine Popa.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), somajul continua sa scada inca din aprilie 2010, ceea ce inseamna ca, teoretic, se creeaza mai multe locuri de munca.
Directorul Colegiului National Mihai Viteazul despre:
• elevii de astazi: "Cine vrea sa invete, invata! Elevii de astazi nu sunt nici mai slabi, nici mai buni decat cei de acum zece sau 20 de ani"
• admiterea in licee: "Pe langa examenele finale care se dau dupa terminarea scolii generale, as prefera si o forma hibrida de admitere in licee. Adica sa ramana la latitudinea liceelor modul in care fac admiterea. Personal, as decide sa exista un anumit numar de locuri in liceu pentru care sa se sustina examen de admitere"
• tehnologiile in educatie: "Probabil ca la un moment dat se va ajunge sa se invete pe e-readere. Progresul tehnologic reprezinta un aspect normal, iar daca gandim la cum au evoluat lucrurile, nimeni nu mai suspina dupa manuscris"
• sistemul de evaluare al elevilor: "Prefer notele, nu calificativele. Notele ar trebui sa fie acordate in baza unui barem foarte bine stabilit, in timpul unor sesiuni concentrate de examen"
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
