Andrei Tit, account manager la Paymo, business de 1,3 milioane de euro din Oradea, se mandreste cu faptul ca a terminat facultatea la Cluj, capitala tech a Romaniei, unde se reintorace cu drag ori de cate ori are ocazia sa se intalneasca cu fostii colegi - software testeri, analisti, controlori de credite si oameni de HR. "Insa de fiecare data aud aceeasi placa stricata: cum fiecare dintre ei este nemultumit de corporatia la care lucreaza, in ciuda beneficiilor pe care le primesc - traininguri de perfectionare, delegatii in strainatate, tichete de masa, pana si maratoane platite. Prin urmare aleg sa profite din plin de “experienta” si sa se mute la un alt job dupa un an si jumatate, timp in care duc mai mult sau mai putin o viata liniara. Unde oare gresesc corporatiile in toata aceasta ecuatie"?

Pana la urma, ele asigura niste conditii ca sa retina cei mai talentati oameni din industria lor si sa ii faca sa vina cu placere la birou. Majoritatea isi bazeaza strategia de HR pornind de la psihologia pozitiva ce coreleaza fericirea la locul de munca cu mai multi factori pozitivi. De exemplu, cercetatorii de la Carleton Univeristy din Canada au descoperit ca oamenii fericiti la actualul job sunt cu 15% mai productivi. Acestia se bucura de asemenea de o sanatate mentala si fizica mai buna intrucat starea de bine (“flow-ul”) declanseaza mecanismul de recuperare al organismului.

Insa nu poti sa realizezi acest lucru oferind un pachet atractiv de beneficii, considera Andrei. Mai multe bonusuri sau mai multi bani nu sunt niciodata indeajuns si ne scurtcircuiteaza ca oameni. Asta din cauza ca ne obisnuim prea repede cu orice lucru si ajungem sa ne multumim cu situatia curenta (“status-quo”). Este exact ca legea diminuarii utilitatii marginale: cu cat consumi mai mult dintr-un bun, cu atat satisfactia scade cu fiecare unitate consumata.

Deci nu suntem fericiti la locul de munca, ci mai degraba satisfacuti. Aceasta este distinctia corecta facuta de Alexander Kjerluf, un consultant de management danez si Chief Happiness Office la Woohoo, la un TEDx in Copenhaga.

Satisfactia rezulta din felul in care ne gandim la munca noastra, la ce anume vrem noi sa obtinem de la un job intr-un sens mai machiavelic (beneficii si prestigiu). Fericirea, in schimb, deriva din felul in care ne simtim vizavi de munca noastra si de acele lucruri marunte ce ne fac sa venim cu placere la birou. Ea ne ofera un motiv in plus sa dam tot ce e mai bun din noi.

Kjerluf continua prin a spune ca fericirea la locul de munca e dependenta de doi factori: rezultate si relatii. Obtinerea de rezultate se rezuma la a face o diferenta intr-un domeniu drag noua, munca pentru care suntem apreciati si de care suntem mandri la final de zi. Relatiile pe de alta parte, inseamna ca ne putem simti bine si in largul nostru impreuna cu cei cu care lucram, inclusiv clientii.

E chiar atat de simplu. In realitate insa exista anumite obstacole ce ne opresc la stadiul de “satisfacuti”. Cel mai comun este ideea ca succesul deriva din numarul de ore pe care il petrecem la birou. De aceea suntem primii care venim la lucru (sau ultimii care pleaca, dupa caz) si ne mandrim cu “cat de greu tragem”. Actul in sine se va transforma in curand intr-un comportament pe care cei din jur il vor percepe ca pe ceva normal, putand duce la surmenaj. Multe din aplicatiile de productivitate de pe piata globala au si ele o parte din vina, incercand sa ne convinga ca putem “stoarce” cat mai multa munca intr-o ora. Adevarul este ca munca de calitate, ce trece testul timpului, necesita intreaga noastra atentie si dedicare: minte, corp, si energie. Prin urmare, datoria noastra e sa ne ingrijim de ele cum stim mai bine.

Un alt obstacol este discrepanta dintre telurile si valorile noastre. Ar trebui sa ne construim carierele pe valorile noastre interne, cum ar fi scopul nostru in viata si relatiile noastre, si nu pe cele externe, precum banii si prestigiul. In 2025 piata muncii va fi dominata de generatia Millenials, o categorie de persoane ce prefera sa fie fericite la locul de munca, sa simta ca aduc un plus de valoare unde sunt, in detrimentul compensatiilor.

Pentru a depasi aceste obstacole si a crea un mediu de lucru mai mult decat placut, poti sa iei in considerare urmatoarele sfaturi:

  • Incepe ziua cu un mic act de bunatate. Dupa cum ai vazut si in video-ul de mai sus, Kjerluf ne ofera cel mai simplu “hack” din arsenalul sau: “Neata!”. Da, un salut simplu iti poate face tie si colegilor tai ziua mai buna. Implica-te insa, nu face treaba pe jumatate. Odata ce ajungi la munca, fa contact vizual cu colegii pe care ii saluti, intreaba-i cum se simt, sau glumeste cu ei ca sa se simta mai confortabili.
  • Angajeaza oameni fericiti. Fii la fel de serios ca si Zappos cand vine vorba de un “fit” cultural. Pentru a alege candidatii potriviti, compania americana foloseste o tehnica de inerviu numita “the nice guy”. Ce fac ei este sa ii preia pe angajatii ce provin din afara orasului cu o masina, dupa care le fac un tur al orasului inainte de interviurile propriu-zise. Daca au aflat, la sfarsitul zilei, ca soferul nu a fost tratat bine, procesul de intervievare se opreste, indiferent cat de bine s-a descurcat candidatul in ziua respectiva. Lectia? Angajeaza oameni pentru atitudine, dupa aceea ajuta-i sa-si dezvolte aptitudinile.
  • Ore de lucru rezonabile. Traim intr-o cultura unde a munci din greu si a dormi putine ore semnifica un fel de etica sau virtute. Recunoaste ca angajatii tai au o viata personala in afara serviciului. Respecta-le intimitatea.
  • Solicita si ofera feedback. De multe ori, feedback-ul se intampla rar si vine prea tarziu. Solicita-l cand ai nevoie de el ca sa iti poti imbunatati performanta la locul de munca mai repede. Atunci cand il oferi, fa-o intr-un mod constructiv, actionabil, astfel incat colegii tai sa se simta in siguranta. Ai grija la ton totusi, nimanui nu-i place sa fie “scolit”.
  • Angajeaza un psiholog. Mai ales daca lucrezi la un call-center sau o multinationala ce se ocupa de customer-service. Stresul psihologic trebuie atenuat proactiv, prin discutie libera cu un psiholog. Acesta poate ajuta de asemenea si la deblocarea anumitor preconceptii, ce il vor face pe angajat sa perceapa lucrurile intr-o lumina noua, mai constructiva, si sa performeze mai bine.
  • Concentreaza-te pe victorii. Oricat de mici ar fi ele. Ajuta-ti un coleg, termina un task inainte de deadline, sau arunca ambalajul acela de Snickers uitat de cineva pe blatul din bucatarie. Toate acestea, indiferent cat de mici, sunt activitati care contribuie la buna functionare a companiei.

In concluzie, tine minte ca a fi fericit la locul de munca nu se rezuma la beneficii materiale, ci la a contribui intr-un mod semnificativ acolo unde esti stapan pe aptitudinile tale si a te bucura de rodul muncii tale impreuna cu colegii si clientii tai. Un lucru pe care cu totii il putem face.

Daca simti ca tu si majoritatea colegilor tai sunteti per total nesatisfacuti si abia asteptati sa se faca ora 5 sa scapati de munca, trimite mai departe articolul managerului sau sefului tau.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri