Mihai ”Coro” Caraveteanu a inceput sa organizeze concerte de rock inca de pe vremea cand era la liceu, in Turnu Magurele. Chiar daca primul dintre ele a fost un ”fail mizerabil”, dupa cum il caracterizeaza azi, Coro nu a renuntat si astazi a ajuns sa fie parte din turnee europene atat in Vestul, cat si in Estul continentului. A organizat pana acum aproape 100 de astfel de turnee, mai mici sau mai mari – cu trupe underground din toata lumea. De pilda, a dus o trupa de metal din nordul Africii pana in estul Poloniei, la granita cu Ucraina, dar si trupe din America Latina sau Asia in diverse tari europene, printre care si Romania. wall-street.ro a stat de vorba cu Mihai Coro Caraveteanu cu cateva zile inaintea inceperii unui sezon de turnee foarte incarcat si l-am intrebat daca acest business i-a adus bogatii materiale. Am primit insa un raspuns la o alta intrebare: E mai important sa ai sau sa fii?

Pe Mihai ”Coro” Caraveteanu l-am cunoscut intamplator, in microberaria Plan Beer. Eu eram acolo pentru un interviu cu Leonard Visan si Ernest Fazakas, doi dintre actionarii microberariei, in timp ce Coro venise sa discute cu cei doi despre un parteneriat pentru sustinerea unui turneu al trupei de punk Scandal, care va avea loc in acest an. Am ”tras un pic cu urechea” la ce discutau si am auzit lucruri despre turnee in Vestul Europei si trupe din Costa Rica si Asia. Trei saptamani mai tarziu, m-am intalnit cu Mihai Coro Caraveteanu pentru un interviu si am aflat ca inceputurile lui in organizarea de concerte rock sunt undeva in a doua parte a anilor `90, in Turnu Magurele, oras din judetul Teleorman.

„Inceputurile au venit foarte devreme, am dat de muzica rock, de metal, pe la inceputurile anilor `90, cand eram foarte pusti. Nici macar n-a fost vorba de anturaj, eu vin dintr-un oras foarte mic, Turnu Magurele, care acum e foarte faimos din cauza Liderului Suprem (Liviu Dragnea – n.red.), pe care l-am intalnit inca de atunci, conjunctural. Prima incercare de a face un concert s-a intamplat in toamna lui `96, cand gasca noastra de prieteni a lucrat la afisaj pentru Partidul Socialist – acel Partid Socialist combinat cu Banca Columna – cu noi s-au purtat foarte frumos. Le-am facut o treaba buna, iar ei ne-au platit asa cum ne-am inteles. Cu banii respectivi, in loc sa mergem sa-i bem, asa cum ar fi facut pe atunci orice pusti normal, ne-am decis sa organizam un eveniment cum nu se mai intamplase acolo, sa aducem niste trupe care ni se pareau noua relevante in acel moment in undergroundul romanesc. Am facut asta si a fost un fail mizerabil. Initial ne-am gandit la patru trupe printre care Taine, Gothic si Interitus – cei care au devenit Interitus Dei. Dintre acestea au ramas doar doua trupe, cand ai 16 ani e greu sa calculezi corect bugete”, povesteste Mihai ”Coro” Caraveteanu.

Colaborarea cu Partidul Socialist a fost de rau augur si din alt punct de vedere, nu doar al faptului ca primul concert rock organizat vreodata de Coro a fost un esec. Pentru ca directorii liceului la care mergea Coro erau „neocomunisti de la PDSR”, asa cum ii descrie azi Mihai Caraveteanu, organizatorii primului concert de rock metal din Turnu Magurele au ajuns la sectia de Politie.

Mihai Coro Caraveteanu

”Ne-am trezit prinsi intr-un meci politic intre PDSR si Partidul Socialist, din care noi nu faceam parte, dar directorii nostri de liceu, care erau neocomunisti de la PDSR, au incercat sa ne dea o lectie pentru afisajul electoral. Atunci nu existau campanii online, ca nu exista online. Am fost ridicati de Militie cu un ARO, dusi la sectie, eliberati o jumatate de ora mai tarziu, a fost ca sa ne sperie, dar am fost tunsi cu totii. Trebuia sa fie la un bal de boboci concertul, venise lume si din judetele invecinate, nu se mai intamplase un concert de metal extrem la noi in oras. Ei au zis ca noi o sa renuntam la a organiza aceste concerte, toti ceilalti prieteni ai mei au renuntat, dar eu nu si doi ani mai tarziu am facut primul concert. A fost o combinatie de curaj si inconstienta”, povesteste antreprenorul Mihai Coro Caraveteanu, care azi isi desfasoara activitatea prin firma Axa Valaha Productions.

Festivalul rock cu acelasi nume ca echipa lui Dragnea Jr.

Desi aflat la o varsta frageda, Coro a realizat un lucru pe care cei mai multi dintre noi il constientizam dupa ani de experienta: oamenilor le pare cel mai rau dupa banii pierduti, astfel ca, in loc sa caute sponsorizari in bani pentru concertele pe care voia sa le organizeze, a cautat servicii.

”Eu imi construiam un set de valori la momentul respectiv si mi-am dat seama ca oamenilor cel mai rau le pare de bani, asa ca in loc sa le cer bani, m-am dus la fiecare dintre ei, acolo in micul nostru oras – oameni cu functii, care puteau sa decida – si le-am cerut servicii, sa ma ajute cu lucruri. Unui lider de sindicat de la Combinatul de Ingrasaminte Chimice Turnu Magurele i-am cerut sa faca cumva sa taie un purcel de la gospodaria anexa, sa putem sa dam de mancare trupelor, celor de la combinat le-am cerut un transport, ca sa ne putem folosi de cantina lor, primarului i-am cerut casa de cultura gratuit si tot asa”, povesteste Mihai Coro Caraveteanu, promoter si organizator de concerte rock.

Asa a luat nastere festivalul Turris Metal Night – ”acelasi nume pe care-l are echipa lui Dragnea junior acum”, precizeaza Coro –, la care au participat trupe reprezentative pentru undergroundul de atunci din Romania si care a fost organizat timp de patru editii, intotdeauna in preajma Halloween-ului, adica sfarsitul lunii octombrie.

In 1999, Mihai Caraveteanu a plecat din Turnu Magurele pentru a studia Dreptul la Craiova si festivalul Turris Metal Night a mai fost organizat pana in 2001. Dupa studiile de Drept, Coro a venit la Bucuresti pentru studii postuniversitare la SNSPA, perioada in care a organizat primele sale concerte din Capitala.

”Am inceput sa-mi caut de lucru pe la cluburi. Am lucrat initial la Club A, am facut acolo primul eveniment care s-a intamplat vreodata cu o trupa de metal din strainatate, pe 31 ianuarie 2004. Acum, in momentul in care spun oamenilor ca am reusit sa bag 494 de spectatori platitori in subsolul de la Club A, toata lumea zice ca nu e posibil si ca e o inconstienta totala, doar ca la momentul respectiv nu aveam nici un fel de expertiza in treaba asta si, mai mult decat atat, oamenii aia isi doreau ca barul lor sa fie plin. Au fost doua trupe romanesti, Avatar si Kratos, care la momentul respectiv erau destul de cunoscute si am adus o trupa din Bulgaria, pe care n-o stia nimeni, dar simplul fapt ca am facut un concert underground la inceput de an a adunat lume. Concertul s-a intamplat foarte devreme, am inceput la ora 6 dupa-amiaza, la 10 l-am si terminat, pentru ca respectiva locatie avea program de disco dupa 10 seara”, povesteste Mihai Coro Caraveteanu, promoter si organizator de concerte rock.

De la concerte rock in cluburile bucurestene la turnee prin Europa

Au urmat mai multe concerte organizate la Club A, apoi in cluburile Fire si Underworld, iar in 2005 Mihai Caraveteanu a organizat primul sau turneu, cu o trupa rock austriaca. Turneul a durat sapte zile, cu cinci concerte in patru tari. Cand il intrebi cum a trecut de la organizarea de concerte rock in cluburile din Bucuresti la un turneu in patru tari, Mihai Caraveteanu aduce din nou in discutie anii `90.

”Eu, la jumatatea anilor `90, am inceput sa corespondez intens pe teme muzicale si politice cu oameni din vest. La momentul respectiv imi dadeam aproape toate economiile pe presa straina, ca sa ma mentin cat mai informat. Cel putin din punct de vedere muzical, presa la noi era la genunchiul broastei. Asa am invatat engleza si franceza, do it yourself. La 17 ani m-am apucat sa fac un fanzine, absolut totul era facut de mine, in afara de masina de xerox, era foarte scump sa-l fotocopiezi la vremea respectiva. Eu il capsam, il puneam in plicuri, le numerotam manual, ca sa tin o oarecare evidenta. Cand trimiteai o scrisoare in cealalta parte a lumii sau in tara vecina, tot timpul includeai mai multe flyere cu diferite cu trupe, reviste pe care le aveai si la randul lor si ei faceau acelasi lucru. Conta foarte mult sa ramai in aceeasi poveste pe modelul a reliable person, no rip-off. Si restul il facea reteaua de prieteni, asa ca n-a fost nicio problema pentru mine sa trec la urmatorul nivel si sa incep sa organizez evenimente si sa ma intalnesc cu fostii parteneri de corespondenta. Nu am mers spre Vest, ci am incercat sa deschid Balcanii, in conditiile in care nu se facea touring in Balcani la momentul acela, deloc. Nu erau turnee mari, erau vremurile alea in care aveam un concert, maximum doua, in fiecare vara, la Arenele Romane. Cand bulgarii aveau Slayer, noi am avut Dream Theater, la modul asta, dar in rest nu se intampla mare lucru. Scena subterana trebuia sa primeasca atentia necesara”, povesteste Mihai Coro Caraveteanu, promoter si organizator de concerte rock.

Axa Valaha Productions

Coro si-a infiintat, la finalul anilor `90 si propriul label de rock underground, Axa Valaha Productions, care avea sa devina o firma cu acelasi nume de-abia in anul 2012 si la care scoatea casete demo pe care le multiplica acasa pe un dublu deck. Cand tehnologia a evoluat si au aparut cd writer-ele, a trecut pe cd. Primul ”release” al casei sale de discuri a fost un tiraj de 30 de casete, un album-compilatie. Au fost doar 30 dintr-un motiv simplu: discheta pe care avea coperta s-a stricat. A urmat un demo cu o trupa din Craiova, un project band compus din membri ai trupei Avatar, apoi un split – ”prima mea incercare sa fac o chestie profesionista”, isi aminteste Coro – al trupei Vokodlok si al unei trupe din Germania cu care coresponda, fiecare pe cate o jumatate de caseta. Tirajul a fost mai mare: 200 de exemplare. Coro folosea aceste casete pentru ”troc” – le trimitea, impreuna cu flyere cu trupe si alte publicatii, in toata lumea, celor cu care coresponda, o activitate prin care si-a construit o retea de prieteni care avea sa conteze mai tarziu, cand s-a apucat de organizat turnee in toata Europa.

Primele turnee organizate de Coro si Axa Valaha Productions au avut loc in zona Balcanilor, in anii 2005 si 2006. In 2005 a avut loc si primul sau turneu organizat in Germania, cu trupa Avatar. Nu a fost vorba despre ceva mare, ci despre un fel de week-end prelungit, asa cum il caracterizeaza azi, cu patru sau cinci concerte.

”Aveam deja contactele, aveam deja prieteni acolo, ajutasem oameni de acolo si nu neaparat cu trupele, ci dormisera la mine pe canapea cand venisera in vacanta in Romania si mi-au intors favoarea. In plus, am folosit foarte multe spatii alternative, in Romania e imposibil sa deschizi astfel de spatii. Sunt ceea ce se cheama case ocupate, squat-uri culturale in care se canta. In Germania sunt cladiri administrative din perioada Germaniei Democrate, care dupa unificare au ramas goale, abandonate pentru o anumita perioada, si atunci grupuri diverse – de punkisti, de hipioti, de artisti plastici – le-au ocupat si au inceput sa le foloseasca. E un fost spital de TBC din Berlinul de Est, de exemplu, e cel mai mare squat din Europa, e imens. E un loc mare, au reusit sa salveze inclusiv parcul din fata. Am locuit si eu intr-un astfel de squat, la Weimar”, detaliaza Mihai Caraveteanu.

De perioada in care se pregatea de primele turnee se leaga si intalnirea cu Costin Chioreanu, astazi unul dintre cei mai cunoscuti graficieni si designeri de coperte de albume, pe atunci student la grafica si design.

”La momentul respectiv m-am bucurat foarte tare ca l-am intalnit pe Costin Chioreanu, prin 2004, mi-a devenit un colaborator si un prieten foarte apropiat, ne-am incurajat reciproc la momentul respectiv. E un moment de care-mi aduc aminte cu foarte mult drag, un prieten comun de-al nostru ne-a aranjat o intalnire, noi doi nu ne cunoasteam, eu facusem cateva concerte la Club A, el cantase pe la cateva trupe din Bucuresti, era in ultimul an la grafica design si iesisem la o bere, dar Costin a venit cu portofoliul pe print si eu am fost foarte incantat si mi-am dat seama cat potential e in el si i-am spus ca o sa fie mare. Acum e cel mai faimos grafician din Balcani in zona asta de albume. Ma bucur foarte mult pentru el, la fel cum ma bucur pentru toti prietenii mei care au reusit. Ma bucur ca din generatia asta a noastra de optzecisti am ramas destul de multi in lumea asta, mai multi ca altii”, spune Mihai Caraveteanu, promoter si organizator de concerte rock.

Mihai Caraveteanu, Axa Valaha Productions

Coro spune ca azi vremurile s-au schimbat si ca ajutorul reciproc specific anilor `90 a disparut, fiind inlocuit de dictatura transparentei, in care oamenii vorbesc foarte mult si de fapt nu spun nimic.

”Senzatia din vremurile alea s-a pierdut in momentul asta, azi oamenii asteapta sa fie ajutati pentru ca au impresia ca merita, cand de fapt ajutorul, ca si respectul ar trebui sa fie reciproc. Daca nu poti sa joci acest joc pana la sfarsit, mai bine nu intra in el, nu-ti asuma si mai ales nu fa promisiuni pe care nu poti sa le tii, pentru ca o sa dezamagesti si, in dictatura asta a transparentei, oamenii vorbesc foarte mult si de fapt nici nu mai vorbesc, ajung sa considere ca impresiile lor reprezinta adevarul absolut si dintr-o data te trezesti intr-o drama care nici macar nu mai e a ta. Apucaturile oamenilor, din cele mai vechi timpuri, au fost cam aceleasi. Oamenii sunt din ce in ce mai atenti la emotii, adevarul nu mai conteaza pentru ei, suntem intr-o epoca post-adevar. Da, acum avem tehnologie, dar e tot o sclavie a circumstantelor”, crede Mihai Caraveteanu, partener in firma Axa Valaha Productions.

Paradoxul lui Coro: Impotriva proprietatii, dar pentru antreprenoriat

Mihai Coro Caraveteanu spune ca nu a vrut niciodata sa fie prioprietar, pentru ca i se pare ca proprietatea aduce numai probleme. Totodata, ar vrea ca autoritatile si statul in general sa aiba o implicare minima sau egala cu zero in viata lui, pentru ca libertatea individuala reprezinta pentru el foarte mult si ”deocamdata costa foarte putin”.

”Parintii mei au incercat sa ma convinga la un moment dat sa-mi iau si eu o casa, sa fac si eu un credit, dar le-am explicat ca nu-mi doresc asta pentru ca simt ca trebuie sa raman un nomad si atunci nu doresc sa ma leg de o proprietate imobiliara, sa am un loc in care sa ma intorc. Casa mea e unde sunt in momentul respectiv si unde ma simt foarte bine. N-am vrut sa am, am vrut sa fiu. Am mers constant si de multa vreme pe linia asta”, explica antreprenorul Mihai Caraveteanu.

Mihai Caraveteanu

Ajunsi in acest punct al discutiei, il intreb pe Coro, care a infiintat, in anul 2012, firma Axa Valaha Productions, prin care isi desfasoara activitatea, cum se impaca aceasta filosofie de viata a sa cu necesitatea de a lucra, totusi, cu structuri ale statului si cu aspecte ce tin de economie si business. Raspunsul este ca aversiunea pentru proprietate nu inseamna neaparat o lipsa de apetenta pentru antreprenoriat.

”Bineinteles, cand au aparut oportunitati, am mers catre ele, dar n-am facut niciodata rabat la etica, n-am vrut sa-mi incalc principiile. Am fost inflexibil, mai ales cand eram mai tanar, am vazut oameni care, doar din cauza ca au putut sa-si aplece un pic coloana, mi-au luat-o inainte, dar nu-mi pare rau pentru ei, ma bucur pentru ei, daca asa le place si nici nu-i judec, dar incerc sa pastrez distanta. E acelasi sistem vechi de cand lumea de simpatii si antipatii. Am facut un SRL, dar eu fac o meserie care nu e nici macar in nomenclator. Firma mea face concerte, generic vorbind, dar noi oferim multe alte servicii. In ultima vreme, am inceput sa oferim, de pilda – vad ca e o problema din ce in ce mai mare in scena – servicii de consiliere trupe pre sau post-touring. Nu am avut nici un fel de expertiza, dar la un moment dat o trupa italiana mi-a platit un week-end la Venetia si am stat cu ei de vineri pana duminica si am povestit despre muzica, despre experienta mea, i-am vazut cantand, le-am facut recenzii, voiau sa le spun daca eu cred ca au vreo sansa de succes. Firma mea a aparut tarziu, prin 2012-2013, pana atunci am actionat complet underground. Nu vreau ca statul sa se implice in activitatea mea, nu am telefon inteligent si nu am card bancar. As vrea sa n-am relatii nici cu bancile, doar ca firma trebuie sa aiba un cont in banca. Mi-am dat seama ca nu simt absolut niciun fel de empatie in momentul in care raman dator statului roman, in conditiile in care simt ca statul roman, autoritatile nu sunt intr-o relatie de partener cu mine ca antreprenor in business-ul asta. Mereu vin alte si alte taxe, iar legea este folosita impotriva antreprenorului”, explica Mihai Caraveteanu, care detine firma Axa Valaha Productions alaturi de un partener.

Concertele rock, afectate de evenimentele gratuite organizate de Primaria Bucuresti

Printre punctele nevralgice ale industriei in care activeaza, cea a organizarii si promovarii de concerte rock, Mihai Coro Caraveteanu identifica problema drepturilor de autor, a diverselor taxe, dar si a concertelor organizate de autoritati, cu acces gratuit pentru public, care, in opinia sa, afecteaza companiile care activeaza in domeniul concertelor cu acces platit.

”Acum au devenit (autoritatile locale – n.red.) un jucator important in piata de concerte si mai mult de atat, nu joaca cinstit, e concurenta neloiala. Asta e sentimentul meu in legatura cu toate evenimentele astea mamut pe care PMB le organizeaza in diverse locuri si cheltuie banii contribabililor fara sa fim consultati in legatura cu asta. Trupele participante sunt ultima veriga si sunt cel mai putin de blamat, pentru ca intre ei si autoritatea locala sunt o multime de oameni care mananca, fiecare cu propriile lor interese si in tot jocul asta trupa are de pierdut la capitolul imagine, dar ele sunt platite. Cetateanul ii vede in cadrul unui eveniment gratuit, dar de fapt ii plateste, pentru ca e vorba de banii lui din taxe, care ar putea sa fie cheltuiti intr-un mod mai constructiv, dar mai putin vizibil. Eu nu am crezut niciodata nici in diversele noastre asociatii de aparat drepturile de autor. In Romania, dreptul de autor, in orice domeniu, e o minciuna, e un hoax, tocmai din cauza ca impartirea cash-ului se face complet inechitabil la sfarsit. La sfarsitul anului fiecare primeste in functie de difuzari, doar ca banii se impart doar intre ei – unii cu muzica usoara, altii cu manelele, sau cu muzica populara. E o supriza ca oamenii care sunt platiti in felul asta, cu drepturi de autor, nu au publicul lor, sunt exact trupe de Zilele Orasului, artisti de difuzat la Antena Satelor. Inteleg sa platesti drepturi de autor atunci cand ele sunt aparate de o firma de monitorizare a difuzarilor, care poate tine o evidenta cat de cat stricta in legatura cu treaba asta, dar atata timp cat sunt o multime de radiouri private care nu si-au trimis de ani de zile playlist-urile, sa se vada difuzarile sau trimit alte playlist-uri fata de cele care se difuzeaza de fapt pe radio…”, spune Mihai Caraveteanu, promoter si organizator de concerte rock.

Axa Valaha Productions

Coro spune ca afacerea pe care o are nu este de natura sa-i asigure un trai confortabil asa cum este el definit de majoritatea oamenilor astazi, dar ca pentru el confortul nu inseamna ceea ce este pentru majoritatea oamenilor.

”Libertatea mea individuala conteaza cel mai mult si din acest motiv sunt dispus sa fac rabat la confort. Imi doresc mai mult sa fiu si sa se intample lucruri cu mine, decat sa am. Locuiesc in acelasi loc de ani de zile, intr-un apartament in care ma simt eu confortabil, cu chirie, tot timpul am fost asa. Gatesc acasa in loc sa-mi cumpar din oras, duc o politica anticonsum dar nu exagerata si fara sa fac din treaba asta un merit al meu. O mai ajut pe mama in curte si ne bucuram de fructele si legumele de la noi din curte. Incerc sa cumpar cat mai putin, incerc sa nu consum curent electric sau apa mai mult decat e necesar. Mi se pare ca e o metoda foarte buna de a tine costurile jos, dar fara sa simt eu ca trebuie sa ma incordez foarte tare sau sa ma abtin de la ceva. Daca intr-o noapte o sa am pofta sa fac clatite, o sa trec drumul, o sa ma duc la Mega Image, o sa cumpar faina, un litru de lapte si ce mai trebuie si o sa se intample treaba asta. Nu ma abtin de la lucruri, dar nu comand, din comoditate, cinci zile din sapte pizza sau saorma. Nu e o viata pe care cei mai multi dintre oamenii de acum sa si-o doreasca”, explica Mihai Caraveteanu, promoter si organizator de concerte rock.

Cum au ajuns trupe rock din Asia si Africa in Europa de Est?

Iar aceasta filosofie de viata nu este cauzata de lipsa activitatii de business: interviul pentru wall-street.ro a avut loc cu cateva zile inainte de plecarea in turneul Female Metal Voices Tour 2018, care include formatii precum Butcher Babies (SUA) si Kobra and the Lotus (Canada), primul dintr-o serie de patru turnee ce vor avea loc in acest an.

”Am fost tot timpul pe principiul ca trebuie sa faci cumva sa optimizezi costruile de turneu, mai ales cand nu sunt multi bani la mijloc. Eu de exemplu tot timpul le zic oamenilor sa mergem sa facem niste cumparaturi pentru tur, pentru ca e mai bine sa iei apa de la un magazin decat de la o benzinarie. Oamenii nu realizeaza, mai ales muzicienii care nu sunt profesionisti, pentru care muzica e doar un hobby si mai degraba un stil de viata decat o sursa de venit, ca in momentul in care pleaca de acasa sunt nevoiti sa renunte la timpii lor privati. Fiecare om, desi nu realizeaza, are nevoie de un timp dimineata, cand se trezeste, unii merg la baie, altii isi fac cafeaua, fiecare cu ce tabieturi are. In momentul in care esti intr-un tour crew, nu mai poti sa decizi singur pentru tine, cineva trebuie sa decida pentru tine si trebuie sa respecti niste reguli minime, pentru ca toata lumea sa fie happy. Mai apare si dorul de casa, desi ai zice ca, daca esti rocker, nu suferi de asa ceva. In momentul in care unul incepe sa fie botos, in trei zile toata lumea e botoasa. Si multi dintre ei, mai ales cei care vin din partea de Scandinavia, sunt si extrem de introvertiti si e foarte greu sa scoti de la ei ce au. De asta portofoliul meu include foarte multe trupe de pe continente care nu sunt neaparat faimoase pentru metal, plus ca am adus foarte multe trupe din America Centrala si de Sud, asta pentru ca sunt complet indragostit de frenezia cu care ei canta metal. Ei sufera fizic aproape pentru metal, ceea ce e spectaculos, nu am vazut nicaieri asa ceva. Europenii sunt mai detasati”, ofera Mihai Caraveteanu cateva detalii despre ce se intampla intr-un turneu.

Organizarea de turnee l-a adus pe Coro in contact cu trupe de metal de pe aproape toate continentele – Asia, Africa, cele doua Americi, Europa – si i-au oferit, in afara de banii necesari traiului sau cotidian, experiente demne de a fi povestitie. In portofoliul de promoter al AXA Valaha Productions & Ribcage Booking se afla nume precum Venom, Sodom, Cannibal Corpse, Dismember, Rotting Christ, Misery Index, The Ocean, Cryptopsy, Sinister, Umbra Et Imago, in timp ce in cel de turnee - Negura Bunget (Romania), Scandal (Romania), Pyogenesis (Germania), Sinister (Olanda), Cryptopsy (Canada), KroW (Brazilia), Heresy (Costa Rica), Undercroft (Chile), Lelahell (Algeria), Humiliation (Malaezia), Claustrofobia (Brazilia).

”Am fost in turneu cu trupe din Asia, din Malaezia, din Kuala Lumpur, am facut un turneu cu o trupa din Algeria, toti musulmani. Asta e o alta prejudecata in legatura cu metalistii: ca sunt rasisti. Eu nu am avut nicio problema sa aranjez turnee cu trupe de musulmani peste tot in Europa, inclusiv intr-o tara cum e Polonia catolica, am dus o trupa din nordul Africii pana in estul Poloniei, la granita cu Ucraina si au fost nu doar foarte bine primiti, dar oamenii i-au privit ca pe o curiozitate: «Ia sa vedem cum canta death metal o trupa din Africa». Canta foarte bine. Algerienii sunt foarte inceti, eu am nevoie ca trei adulti responsabili sa treaca in cinci minute in van, let`s go. Cu ei lucrurile erau lente, imi lua foarte mult timp sa-i pun pe scena, sa strangem, la un moment dat au facut o proba de sunet lunga si n-au mai cantat decat 20 de minute din 45. Cred ca ma apropii incet-incet de 100 de turnee, nu toate organizate exclusiv de mine. Cele mai multe tururi nu sunt exclusive, cred ca 50 au fost organizate exclusiv de mine, adica m-am ocupat de booking, de promovarea lor, am facut tour management si toata productia (logistica, transport, cazari, scule, echipament). Celelalte tururi au fost facut prin asociere cu cineva sau m-am ocupat de o anumita parte, geografica sau logistica. Mie-mi place foarte tare sa calatoresc, o sa raman un nomad si probabil asa o sa si mor, undeva pe traseu”, spune Mihai Caraveteanu.

Mihai Coro Caraveteanu

Una dintre trupele pe care Coro le-a descoperit in ultima vreme este Heresy din Costa Rica, pentru care va organiza un turneu de doua luni si jumatate, cu cinci date la care vor participa si romanii de la formatia punk Scandal. Este o perioada aglomerata pentru Coro, dar in aceasta bransa lucrurile nu stau intotdeauna asa. Una dintre problemele cu care se confrunta un organizator de turnee de rock, mai ales cand este vorba despre un gen de nisa asa cum este metalul, este ca nu are o certitudine financiara luna de luna. Uneori vin multe proiecte in acelasi timp, iar alteori lipsesc cu lunile.

”Unul dintre aspectele cele mai nevralgice ale acestui show-biz e faptul ca n-ai o certitudine financiara luna de luna. Uneori vin toate proiectele gramada, cum e toamna asta, a si trebuit sa refuz, nu ca n-as fi avut timp, doar ca trebuie sa ma si odihnesc, nu mai am 20 de ani sa pot s-o dau asa, trebuie sa am grija si de mine, sa stau acasa, sa citesc, sa ma linistesc si sa le acord timp persoanelor dragi mie. Iti poti strica relatiile cu partenerul de viata, oamenii nu pot sa se astepte unii pe altii la infinit si nimic nu e infinit intr-o relatie. In toamna asta urmeaza patru tururi care vin unul dupa altul. E cel cu Butcher Babies si Kobra and The Lotus, un turneu facuit de o alta agentie pentru care eu lucrez pe partea de tour management assistance si o sa ma ocup si de partea de merch pentru toate trupele, sunt sase trupe, cinci concomitent constant, dupa care o sa vin acasa si o sa merg intr-un turneu facut de mine cu Senzar din Irlanda si Black Pestilence din Canada, apoi o pauza scurta, apoi un turneu de vreo doua luni si jumatate cu Heresy din Costa Rica si in timpul acestui turneu vor fi cinci date unde Scandal va reveni acasa. Scandal e unul dintre proiectele la care eu tin cel mai mult. Concertul lor aniversar din vara a fost foarte reusit si oameni ii plac si au un disc foarte bun si merita ca lumea sa-l auda si trupa sa devina cat mai cunoscuta, mai ales ca sunt romani emigrati in Anglia, unde lucreaza din greu. Unul dintre e tattoo artist, altul e sofer pe un van si ceilalti lucreaza in constructii. E munca grea cu spatele, sunt oameni responsabili, cu copii, cu familie, unii au si divortat dar asa e viata. Sunt mult mai responsabili fata de acum 20 de ani, cand s-au apucat de punk. Eu i-am cunoscut in 1998, apoi ne-am intalnit la mare, era vremea Costinestiului. Ei au plecat din Romania ulterior”, explica Mihai Caraveteanu, antreprenor.

Promovarea turneelor rock in vremea Bisericii Facebook

Coro a inceput sa promoveze concertele rock pe care le organiza inca din vremea cand online-ul nu exista. Pe atunci, reclama se facea in primul rand prin afisaj stradal, insa lucrurile s-au schimbat semnificativ din acele vremuri. Cu toate acestea, Coro spune ca principiul retelei de prieteni, care l-a ajutat si in vremea corespondentei fizice, prin posta, functioneaza si acum.

”Eu nu am pus niciodata anunturi sponsorizate pe Facebook, totul functioneaza organic, prin reteaua de prieteni. Avem o multime de prieteni care, odata ce se ataseaza de un eveniment si vor sa participe, in afara de faptul ca-si cumpara bilet, il si promoveaza in propriul lor grup de prieteni si asa se duce vorba. E fix acelasi principiu ca acum 20 de ani cand, ca era cald, ca era frig, iesem sa pun postere trase la xerox pe pereti la Universitate, ma duceam cu flyere taiate de mine sa le dau, sa fiu eu multumit sufleteste ca am facut tot ce era omeneste posibil ca un eveniment sa fie promovat. Pentru reclama platita am ales alte lucruri, precum o reclama intr-o revista de print, nu posibilitatea asta de a fi in feed-ul cuiva, care e un organism mort, doar il derulezi inapoi si nu are de-a face cu spiritul nostru. E ca o biserica digitala, pana si scrolling-ul e ca si cum ai avea un rozariu in mana, pe care-l rotesti permanent. E The Church of Facebook”, explica antreprenorul Mihai Caraveteanu.

Mihai Coro Caraveteanu: ”Follow your dream!”

Coro spune ca scena underground din Romania a tot produs, si nu se refera doar la scena de metal, care este o nisa a nisei. Mihai Caraveteanu da ca exemplu trupa Negura Bunget, cu care a lucrat ani de-a rândul si care a devenit cea mai cunoscuta trupa de underground romaneasca in Vestul Europei. De ce nu mai reusesc, cu cateva exceptii, si alte trupe aceasta performanta?

”Oamenii refuza sa mai incerce, isi inchipuie ca lucrul asta e prea greu, incearca o data si daca vad ca nu iese, renunta. Nu, follow your dream! Oricine staruie pentru un ideal, cu gandul de-adevaratelea ca te reprezinta treaba aia, rezultatele o sa apara, mai devreme sau mai tarziu, cu staruinta, cu tact, cu talent. In general trupele mici se construiesc din prieteni, trupele care reusesc nu se construiesc din prieteni, ci din muzicieni. O trupa devine mare din una mica in momentul in care veriga slaba este concediata, chiar daca trebuie sa renunti la el ca prieten. Sunt multi care au reusit sa ramana prieteni, dar asta in conditiile in care au inteles ca ori nu sunt destul de buni, ori ca nu se potrivesc, ori ca au alte prioritati – si asta e un aspect. Cred ca unul dintre motivele pentru care trupele romanesti in general nu reusesc afara este aspectul asta: ca nici macar nu stiu de ce se apuca de asta. Se apuca asa dintr-un hobby, la un moment dat isi dau seama ca au bagat deja mii de euro in scule, ca au niste cheltuieli lunare care tot vin – sali de repetitii, inregistrari, trebuie sa platesti pe cineva sa-ti tina pagina de FB – luate asa, separat, nu par a fi niste cheltuieli pe care sa nu ti le poti permite, dar in momentul in care se intampla pe termen lung, dar cu tine nu se intampla nimic, incepi sa fii bantuit de tot felul de frustrari si sa cauti vinovati in exterior, niciodata nu e vina ta .De fapt, va fi intotdeauna vina ta”, spune Mihai Coro Caraveteanu, promoter si organizator de concerte rock.

Am stat de vorba o ora si jumatate si intrebarile mele s-au epuizat, cel putin asa am crezut cand am oprit inregistrarea. Mai stam un pic, sa ne terminam bauturile si, pana la urma, mai comandam un rand, eu – de bere, Coro – de cafea si o apa. Discutia aluneca spre anii `90, o perioada in care amandoi am crescut si mai trece astfel inca o ora si jumatate. Simt ca am putea sa mai vorbim cel putin cateva ore – si probabil ca daca mai aveam 20 de ani chiar asta am fi facut – insa a doua zi era marti, o zi lucratoare. Pentru Coro urma o noua calatorie nomada alaturi de trupe rock, iar pentru mine – o noua zi de documentat si scris articole. Ne luam la revedere si, in timp ce ma indrept spre statia de tramvai, incerc sa raspund la intrebarea lui Coro: ”E mai bine sa ai sau sa fii?”. Inclin spre ”a fi”, pentru ca atunci vei si avea.

Sursa foto: Anca Coleasa

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri