Aflata la al patrulea mandat de Ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu a propus cateva solutii care, din punctul sau de vedere, ar putea salva sistemul de invatamant. Declaratiile facute de sefa de la Educatie au "inflamat" specialistii in educatie, mediul academic, asociatiile de elevi si parinti, care au atras atentia asupra consecintelor pe care aceste propuneri, odata implementate, le pot avea asupra sistemului.

Mihaela Feodorof este consilier in cariera si fondatoarea Owner Yourway Life & Career Coaching, companie care ofera servicii de evaluare si consiliere pentru elevi si studenti. Cunoaste foarte bine sistemul de invatamant din Romania si este specialistul care nu doar identifica probleme, dar ofera si solutii.

Intr-un interviu acordat wall-street.ro, Mihaela Feodorof a vorbit despre performantele sistemului de invatamant si cum pot fi ele imbunatatite, despre impactul pe care ar trebui sa il aiba profesorii in viata elevilor, dar si despre cum va afecta analfabetismul functional piata muncii.

wall-street.ro: La inceputul anului 2019, ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, a declarat ca aducerea studentilor straini in Romania ar fi o solutie la scaderea demografica "absolut dramatica" cu care se confrunta tara noastra. Potrivit estimarilor sale, peste trei ani multe dintre universitati risca sa se inchida din cauza ca vor ramane fara studenti. Este aceasta o solutie care sa ajute sistemul universitar?

Mihaela Feodorof: Bursele Erasmus permit aducerea pentru un semestru sau un an academic a studentilor straini in sistemul romanesc. Depinde insa domeniul si nivelul academic la care suntem eligibili. Nu vad, insa, cum ar putea beneficia sistemul de aceste experiente daca el insusi nu se adapteaza. Sistemul de evaluare, cadrele didactice si istoricul influenteaza major aceasta interactiune. Un student strain vine deschis la nou intr-un astfel de program. Are insa propriul set up despre invatare ca proces. Consider ca avem nevoie de timp suficient si experiente imbogatitoare pana cand o sa putem spune, cu mana pe inima, ca aducerea studentilor straini in sistemul romanesc de invatamant a fost o solutie benefica pentru ambele parti.

Cum sa te reinventezi:...
Citeste si: Cum sa te reinventezi: sfaturi practice pentru afaceri noi

"Un profesor care nu are impact in viata copilului nu are ce cauta la catedra"

wall-street.ro: Sistemul de educatie din Romania nu este capabil sa aduca elevii la un nivel mediu de educatie si sa promoveze examenul de bacalaureat. Care ar fi solutia la aceasta problema?

Mihaela Feodorof: Sistemul este impersonal, as aduce discutia in relatiile interumane ale profesorilor cu elevii. Reusita elevului este un pas in devenirea individului, iar factorii care o sustin, sau dimpotriva, sunt pe langa educatie, ereditatea, societatea, mediul familial. Cred in rolul de calauza al dascalului. Daca acesta nu stabileste o relatie armonioasa cu elevul, copilul ramane cu un gust amar pentru orice alta experienta de invatare propusa. Nu recomand generalizarea. Ne plac cifrele, dar rezultatele sunt grav afectate daca amestecam factorii care tin de mediu, societate. Examenul de bacalaureat nediferentiat este un demers ineficient. Piata fortei de munca are nevoie de competenta, ca rezultat al cunostintelor care pot fi aplicate, practicate. Atat timp cat urmarim doua aspecte, cultura generala si formarea competentelor, fara a contribui punctual la nici unul dintre ele este ca si cum alergam dupa doi iepuri fara sa prindem nici unul si ne place sa ne laudam cu efortul depus. Apoi ne mintim pe noi. Rezultatele concrete sunt singurele evidente care ne valideaza eficienta si corectitudinea exercitiului. In liceele unde se face scoala pe bune, elevii au promovabilitate buna si foarte buna la examenul de bacalaureat. In scolile care au copii inscrisi in sistem doar pentru a formaliza calitatea de elev, rezultatele sunt la pamant. Nu mai amestecati lucrurile!

WS: Ecaterina Andronescu a propus ca toti profesorii sa fie evaluati din 10 in 10 ani. Este aceasta o solutie care sa-i elimine din sistem pe dascalii care nu isi fac bine treaba sau care sa asigure o competitie intre profesori?

Mihaela Feodorof: Nu stiu din ce punct de vedere se doreste evaluarea profesorilor. Din nou, ne uitam doar la cunostinte? Cat din interventia profesorului si impactul pe care acesta il are in viata elevului tine de nivelul de cunostinte, si cat de atitudine, de satisfactia cu care isi face profesia? Acum ar fi momentul unei evaluari profesioniste care sa evidentieze comportamentele adultului de la catedra. Cunostintele ii dau legitimitate in raport cu materia sau rolul sau (educator, invatator, profesor de o materie/materii), dar modul in care intervine, cat din calitatile sale umane sunt transmise la nivel de valori copilului din clasa, sunt elementele care fac diferenta. Asadar, daca se doreste doar o re-evaluare periodica a cunostintelor profesorului, nu cred ca acest demers o sa rezolve multe din problemele de fond ale sistemului.

Ecaterina Andronescu se...
Citeste si: Andronescu se razgandeste: Probele vocationale se sustin de maine

WS: Ce ar trebui sa se intample cu un profesor care nu obtine calificative bune? Sa fie trimis la o scoala cu rezultate slabe sau la una cu rezultate bune?

Mihaela Feodorof: Cred ca un profesor care nu are impact in viata copilului, fie ca-l inspira, motiveaza sau bucura in calatoria sa spre cunoastere, indiferent cate cunostinte are, nu are ce cauta la catedra.

"Avem in sistem un ego imens care ingroapa stima de sine si devenirea elevului"

WS: In sistemul preuniversitar nu se mai face formarea continua a profesorului (reimprospatarea cunostintelor si a modului de predare). Cat este de utila aceasta formare in contextual actual al educatiei?

Mihaela Feodorof: In sistemul educational se alerga mult si prost dupa hartii. Profesorii care isi doresc pregatirea continua isi gasesc singuri solutii. De cativa ani sunt multe evenimente si comunitati care faciliteaza accesul la cunostinte relevante, formule inovatoare. Mi se pare mult mai important acest aspect, al responsabiliazarii si probei permanente ca eu, dascal de vocatie, imi doresc si depun efort fara sa fiu constrans de sistem, pentru a deveni, cum imi place mie sa spun “astazi mai bun decat ieri, si maine mai bun decat azi”. Straduinta si bucuria de a cladi oameni este mai valoroasa decat orice parcurs formal al Ministerului sau oricarui for superior.

Dragos Patraru: Spune-mi cate...
Citeste si: Ce e de facut pentru a dobandi putere de negociere?

WS: Ce calitati ar trebui sa aiba un profesor in anul 2019?

Mihaela Feodorof: Cred foarte mult ca ar trebui sa-i placa la nebunie ceea ce face! Sa gaseasca bucuria de a merge la intalnirea cu elevii sai in fiecare zi. Sa puna pe primul loc copilul, nu pe sine insusi. Smerenia si mintea clara, deschisa pentru o relatie armonioasa cu elevul in procesul de invatare, produc plus valoare. In prezent, avem in sistem un ego imens care se lupta si ingroapa sistematic, stima de sine si devenirea elevului.

WS: Fostul ministru al Educatiei, Liviu Pop, a propus taierea drastica a orelor de scoala (proiect semnat de Ecaterina Andronescu), in conditiile in care Romania inregistreaza o scadere constanta a numarului de zile de scoala. Este aceasta o solutie care sa imbunatateasca procesul de invatare?

Mihaela Feodorof: Solutia aceasta este doar o interventie brutala ca raspuns la starea de amenintare resimtita de toata societatea romaneasca. Copilul nu este fericit la scoala, parintele este chinuit intre suportul acordat copilului pentru a fi educat si caznele prin care acesta trece pana la absolvire. Cand ti-e drag si intelegi rostul educatiei, nu mai resimti efortul. Nu cred ca reducerea numarului de ore este solutia, ci mai degraba schimbarea de fond a paradigmei de invatare. Un copil care nu pleaca stors de energie din relatia cu profesorul si mediul de invatare, se intoarce a doua zi cu drag. Joaca, bucuria de a descoperi prin joc sustinuta prin relatiile functionale cu adultii, care faciliteaza procesul de invatare, sunt ingredientele care contribuie la insanatorirea sistemului nostru educational. Reiau o declaratie pe care o fac deseori: sistemul nostru este un bolnav tinut pe aparate! Nu ne induram sa-l ingropam si astfel prelungim agonia si chinul celor care sunt nevoiti sa-l urmeze.

WS: Ecaterina Andronescu vrea ca elevii de clasa I sa poata fi lasati repetenti si propune schimbarea legii in acest sens. Este asta o idee buna, in conditiile in care studiile spun ca repetentia nu motiveaza un copil sa invete mai bine, din contra?

Mihaela Feodorof: Priceperea dascalului este masura in care aduce un elev de 3-4 la nivelul de 6-7, nu cea de a tine intregul grup de la 9-10. Etichetele si rusinea repetentiei, ca si capcana minciunii ca toti elevii sunt de Bine-Foarte bine sau de 9-10, nu ajuta la nimic. Istoric, s-a dovedit ca extremele nu sunt folositoare.

WS: Intr-o declaratie facuta anul acesta, Ministerul Educatiei nu recunoaste analfabetismul functional, in conditiile in care proiectul "Romania Educata", lansat in dezbatere de Administratia Prezidentiala, arata ca 42% dintre copiii romani de 15 ani sunt analfabeti functional. Nu doar ca ministrul Educatiei se fereste sa accepte o realitate care nu poate fi contestata, dar Romania nu are nicio initiativa concreta pentru a combate analfabetismul functional. Ce va insemna acest lucru pentru piata muncii si pentru economie?

Mihaela Feodorof: Analfabetismul functional devine “vizibil” atunci cand angajatorii, in piata fortei de munca, depun eforturi pentru a-si cauta si forma noi colegi. Economia creste numai cand competenta produce rezultate concrete. Teoriile care nu se pot aplica nu produc competenta. Incapacitatea unui absolvent de a gandi si actiona eficient, in viata personala si profesionala, conduc la profitabilitate scazuta. Aici intervine rolul meu in linia Performanceway, care in etapa de diagnoza a unui business evidentiaza plusurile si minusurile fiecarui rol care nu este asumat, sau al cunostintelor care nu se regasesc in creearea de plus valoare.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Cariere »



Citeste si
Serviciile de training si consultanta in HR, o piata de 20 MIL. EURO