Volumul mai mare de muncă la job din această perioadă, stresul acumulat de presiunea constantă venită din partea șefilor pot aduce angajații foarte ușor într-o stare de burnout, o noțiune care se traduce prin epuizare, oboseală accentuată, anxietate, depresie, scăderea puterii de concentrare și a productivității.
Paradoxal, deși pandemia este cea care a adus în multe industrii un volum mai mare de muncă, criza sanitară a adus o nevoie mai mare de reglementare la nivel de legislație a muncii.
În acord cu evoluțiile din plan european și global referitoare la protecția angajaților, În luna august, Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit acesteia, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
Potrivit Art. 2, alin 5.1., „constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”.
Citeste si:
Totodată, conform alin. 5.3. „fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă”, se arată în Legea nr. 167, publicată în Monitorul Oficial pe 7 august 2020.
Altfel spus, sindormul burnout sau sindormul epuizării profesionale cum mai este cunoscut în psihologia de specialitate intră sub incidență legală. Salariații hărțuiți moral la locul de muncă pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau bani pentru a putea merge la ședințe de consiliere psihologică, se mai arată în lege.
Citeste si:
Ce comportamente erau încadrate ca „hărțuire la locul de muncă”, înainte de noua lege
Înainte de a proba în instanță un comportament neconform, venit din partea angajatorului, este important să vedem cadrul legislativ care face referire la hărțuirea la job. Burnout-ul, epuizarea fizică, stresul constituie elementele care pot indica hărțuirea morală, însă nu sunt suficiente. Aici este necesar elementul subiectiv al unei rele intenții sau acțiuni ilegitime a altei persoane, fiind nevoie, totodată să existe repetitivitate în aceste rele acțiuni, a precizat Ioan Dumitrașcu, partener & head of Employment la Filip & Company, într-un dialog cu wall-street.ro.
În România, dar și în Europa, au fost reținute drept cazuri de hărțuire morală fapte ce țin de intimidarea angajatului prin limbaj agresiv repetat, supervizarea excesivă a victimei disproporționată față de tratamentul altor angajați și nejustificat față de specificul muncii, sau acordarea de task-uri în mod preponderent doar către un membru al echipei ceea ce generează ulterior ore suplimentare dese doar pentru respectivul angajat.
Citeste si:
Alte situații care se încadrează la categoria de „hărțuire la locul de muncă” includ discreditarea repetată și nejustificată a calităților profesionale ale unei persoane sau izolarea de colegi și privarea de mijloacele necesare desfășurării activității într-un mod diferit față de tratamentul de care beneficiază alți colegi, mai notează specialistul.
Observăm așadar că munca multă, stresul, supervizarea din partea superiorilor, nemulțumirile legate de echipamente și instrumentele de lucru, feedback-ul negativ, aplicarea de sancțiuni conform procedurilor societății sau epuizarea fizică sau mentală nu sunt prin ele însele hărțuire morală sau alt tip de discriminare.
Pentru a intra în această zonă sunt necesare și alte elemente precum o diferența de tratament nejustificată față de colegi sau un comportament repetitiv și nelegitim din partea altui angajat sau al reprezentanților angajatorului.
Citeste si:
-Ioan Dumitrașcu, partener & head of Employment la Filip & Company-
Cum poate dovedi exact un angajat momentele în care ajunge la burnout?
Să ajungi la burnout a început să devină un lucru des întâlnit, mai ales în ultimele luni. Cauzele care duc la burnout sunt numeroase și pot fi declanșate de anumite împrejurări: șefii autoritari, prea multă muncă, pauze prea puține, organizarea deficitară între viața personală și cea profesională, lipsa de mișcare, atmosfera incertă în cadrul companiei, explică Sorina Faur, Managing Partner la Elite Searchers.
Însă pe cât de mulți factori sunt care pot declanșa acest lucru, pe atât de dificil este să demonstrezi în instanță această epuizare fizică și psihică de care se presupune că este responsabil angajatorul.
Ioan Dumitrașcu spune că pentru a proba aceste lucruri vor fi necesare mărturiile persoanei în cauză, precum și a celorlalte persoane care au fost martore la aceste stări negative care s-au derulat în repetate rânduri și care pot confirma prezența fenomenului de burnout. De asemenea, se va recurge la o comparație a situației altor angajați care se află și ei în situația aceasta sau care pot oferi informații care pot ajuta.
Citeste si:
„Conform legislației, angajatorii au obligația reglementării procedurii de investigare a unor plângeri de hărțuire morală sau oricărui alt tip de discriminare. Noi recomandăm clienților că aceste proceduri să detalieze modul în care persoanele afectate pot face plângerile, chiar și sub protecția anonimatului, modul în care se va forma și cine va participa în comisia de cercetare sau cine va fi persoană care va face cercetarea, astfel încât să fie evitate conflictele de interese și afinitățile, tipul de probe care se vor administra și modul în care se va ajunge la o concluzie.
Dat fiind că fondul problemei nu este unul matematic, ci mai degrabă bunul simt și echitatea vor juca un rol important, este esențial că procedura să fie clară și cât mai ușor de urmat pentru a aduce rigoare acestui demers”, mai explică Ioan Dumitrașcu, partener & head of Employment la Filip & Company.
Citeste si:
Ce e de făcut pentru a preveni burnout-ul și hărțuirea de orice fel
Sorina Faier spune că angajatorii trebuie să se asigure că distribuie în mod eficient sarcinile către salariați și că volumul de muncă și programul de lucru nu reprezintă o presiune pentru aceștia.
Nerespectarea acestor prevederi duce la sancțiuni cuprinse între 30.000 lei la 200.000 de lei, potrivit legii în vigoare.
„În ceea ce privește angajații, ei trebuie să delimiteze clar timpul de lucru și timpul liber, să păstreze rutina de birou, să își aloce pauze de prânz și de cafea și încadrarea într-un program stabilit, care să se încheie la o oră decentă.
De asemenea, este esențială socializarea cu colegii și prietenii, chiar și online. Nu în ultimul rând, activitățile fizice sunt importante pentru relaxare, mai ales că timpul scutit cu deplasarea la muncă poate fi acum folosit pentru sport sau hobby-uri”, a mai precizat specialistul în resurse umane.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
