Tinerii învață într-un anumit mediu și muncesc într-un mediu complet diferit față de ceea ce au învățat în 12 sau chiar mai mulți ani de școală. Multe din noțiunile predate la școală nu se regăsesc în viața reală, la fel cum nici experiențele de viață și învățarea aplicată nu se regăsesc în nicio programă.

Prea multă teorie și mult prea puțină practică. Cam aceasta este și percepția mai multor antreprenori și manageri din România care îi preiau pe elevii și studenții către primele lor joburi, din viața de adult.

„Noi sprijinim, din acest motiv, învățământul dual, acea îmbinare între teorie și practică, atât de des întâlnită în străinătate. Totodată, școala românească nu modelează tinerii pentru ceea ce ei au nevoie în mod primordial, atunci când încep să muncească și anume atitudinea, mentalitatea, ideea de teamwork, rezolvarea problemelor, creativitatea, inițiativa, time și project management.

De asemenea, curicula educațională standard este învechită. Din păcate, România formează oamenii pentru meseriile trecutului, nu pentru joburile viitorului”, a declarat pentru wall-street.ro antreprenorul Dragoș Anastasiu, unul din fondatorii organizației educaționale SuperTeach.

Vrei să fii la curent cu cele mai noi tendințe din piața muncii? Te invităm să urmărești cea de-a zecea ediție a evenimentului HR 2.0. - O nouă eră a muncii. Te poți înscrie AICI, gratuit!

Pandemia a slăbit și mai mult sistemul de învățământ

Pandemia de COVID-19 a adâncit și mai mult problemele din sistemul de învățământ românesc și a forțat profesorii și elevii să se acomodeze cu situații noi, adesea incomode. Dar „îndreptarea” școlii românești nu se poate face numai de către actorii direct implicați, ci e nevoie și de ajutor din mediul extern. Deja de mai mulți ani, ONG-urile, asociațiile, precum și mediul de business și-au dat seama că elevii care sunt acum în bănci, vor deveni, în viitorul deloc îndepărtat viitoarea resursă umană din câmpul muncii.

SuperTeach, Teach For Romania sau Edu Networks sunt exemplele de inițiative care aparțin mediului privat și prin care școala românească poate fi sprijinită atât la nivel financiar, cât și prin suport de natură tehnică.

Citește și - Profesor: La școala noastră sunt înscriși elevi, nu note

Nici sprijinul pentru profesori nu ar trebui să lipsească întrucât pandemia a pus mari presiuni pe dascălii din România, care sunt stresați și copleșiți mai mult ca oricând. În mod cert, lipsa stării de bine se va reflecta în comportamentul și rezultatele academice ale elevilor, ale copiilor care peste câțiva ani vor deveni adulții care-și vor lua viața în propriile mâini.

„Dotările tehnice moderne, internetul de mare viteză ajută și ușurează mult misiunea profesorilor. Cât despre „soft”, trebuie să îi ajutăm să dobândească acele capabilități digitale, pe care înainte nu puneau atât de mult accent. Starea lor de bine este una foarte importantă și trebuie să devină o preocupare constantă și serioasă – acest well-being al profesorilor. Cum facem acest lucru? De exemplu prin promovarea ideii de „comunitate”, de schimbare a ceea ce noi numim bune practici, prin susținerea dialogului oricând simt nevoia”, a mai precizat Dragoș Anastasiu.

Citește și: Profesor român stabilit în Japonia: Educația copiilor este una spartană, dar făcută cu multă blândețe și răbdare

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri