Migrația forței de muncă se întâmplă și către România nu doar dinspre țara noastră.

Așa cum sunt români care își caută un loc de muncă în străinătate, sperând să găsească un salariu mai bun și condiții mai bune, la fel procedează și muncitorii din alte state, inclusiv cei din Asia.

Am discutat despre migrația muncitorilor din Asia către România cu Nikhil Mansharamani, managing partner în cadrul ABC International, companie care aduce în Europa de Est muncitori din zona subcontinentului Indian, după mai bine de 40 de ani de activitate în zona Orientului Mijlociu.

Compania a participat inclusiv la recrutarea de forță de muncă pentru construcția celei mai înalte clădiri din lume, Burj Khalifa, proiect pentru care a livrat aproape 5.000 de muncitori.

De aproape trei ani și-a început activitățile în Europa de Est, iar România se află pe harta extinderii companiei care își are sediul în New Delhi, India.

VIDEO - Interviu cu Nikhil Mansharamani - managing partner ABC International

Cum funcționează un business de migrație a forței de muncă

Wall-Street: Ce este ABC International și ce face?

Nikhil Mansharamani: Activăm în domeniul recrutării de forță de muncă, pe care o recrutăm din regiunea subcontinentului Indian. Mai exact din India, Nepal, Bangladesh, Pakistan și Sri Lanka. Majoritatea forței de muncă pe care o recrutăm încă merge către țările din Orientul Mijlociu, dar de câțiva ani am devenit activi și în piețele din sud estul Europei și am recrutat până acum pentru România, Polonia, Lituania și Croația.

Am început să derulăm afaceri în România de la jumătatea lui 2019. Colaborăm în principal doar cu companii mari, cele mai multe având activități importante în construcții și infrastructură.

Noi oferim servicii de recrutare de la A la Z pentru angajatori. Sunt probabil 13-14 pași în ceea ce privește procesul de recrutare, primul fiind semnarea contractului cu angajatorul, negocierea salariilor, întocmirea cerințelor, apoi invitarea angajatorilor în India, pentru a-i testa direct pe muncitori. Apoi trecem la obținerea tuturor documentelor necesare pentru obținerea permisului de muncă și obținerea vizelor din India, aducerea angajatului în România, apoi obținerea dreptului de rezidență, după ce acesta ajunge în România.

În ceea ce privește cheltuielile, care este costul per angajat?

Costă aproape 950 de euro per angajat, incluzând costurile necesare de aducere în România, taxele de viză din India, asigurarea care este plătită în India, biletul de avion și, după ce ajunge, taxa pentru permisul de rezidență. Așadar, în total, costul este de până în 1.000 de euro.

Care sunt salariile pentru muncitorii pe care-i aduceți?

Avem deja salariul minim stabilit de minister în jurul a 3.000 de lei brut. Așa că, după ce sunt oprite taxele, angajații primesc undeva între 550 și 600 de dolari.

Ținând cont de diferența dată de curs valutar, există o diferență mare între salariile din Orientul Mijlociu și Europa. Aici, salariile sunt cu cel puțin 70-80% mai mari decât în Orientul Mijlociu.

Unde sunt acomodați muncitorii după ce ajung în România?

În cea mai mare parte, în zona de construcții, clientul le oferă acomodare în containere, care se regăsesc chiar pe șantier. Așadar au camerele lor, dar au și zonele comune, cum ar fi sala de mese și bucătăria. Astfel, sunt scutite cheltuielile cu transportul muncitorilor de la locuințele unde ar fi fost acomodați, până la șantier, pentru că aceștia sunt deja pe șantier. Dar în cazul fabricilor, muncitorii

sunt cazați foarte aproape, pe o rază de 1 până la 5 km distanță, depinde unde le găsește angajatorul cazare.

Câți angajați ați adus în România?

Am adus mai mult de 1.000, dar luându-i în calcul și cei pe care-i avem în așteptare, am ajuns la 1.500.

Referitor la companii, cum le găsiți sau cum vă găsesc?

În principiu avem propria echipă care activează în România. Apoi ne folosim și de canalele de social media, dar cea mai bună metodă de a ajunge la clienți este prin recomandarea clienților. Așadar, un client ne recomandă la următorul client și de aici la următorul client și tot așa. Așa funcționează.

Aveți clienți recurenți?

Da, avem clienți care recrutează prin noi din 2019 și încă o mai fac.

Aveți concurență pe această piață?

Da, mereu vei avea competiție de la agențiile locale de aici, dar și agențiile din India, care vor să facă acest lucru sau îl fac deja. Dar chiar nu contează. Suntem în piață de 40 de ani activi. Încercăm să le îndeplinim solicitările clienților cum putem mai bine. Așadar, primim cereri repetate de la același client. După ce ne facem treaba corespunzător, aceștia ne recomandă mai departe. Așa că nu este o problemă. Nu ne gândim foarte mult la concurență. Ne vedem de lucrurile noastre.

Ok. Așadar, înțeleg că există potențial pentru toată lumea în acest moment.

Desigur. Europa pare să aibă perspective foarte bune pentru următori 7-8 ani. În special Europa de Est, așa că mă aștept să vedem numere mari.

Anul 2020 nu a fost un an lent, ci unul aproape blocat

Să presupun că 2020 a fost un an mai lent.

Nu. 2020 nu a fost un an lent. A fost blocat complet pentru șase luni. Nu au fost zboruri, ambasada a fost închisă pentru aproape opt luni, așadar nu a fost vorba despre un an slab sau bun, ci a fost pur și simplu scos din calcul, pentru că aproape opt luni nu a fost niciun fel de activitate. Zborurile au reînceput în luna septembrie și abia atunci am putut începe să trimitem muncitori. Apoi, abia în noiembrie s-a redeschis ambasada și am putut să luăm aprobările pentru vize.

Exodul muncitorilor români, o oportunitate pentru muncitorii din Asia

Da, acesta este motivul principal din care estul Europei are nevoie de forță de muncă. Pentru că majoritatea vrea să se îndrepte către vest. Așadar, oamenii din estul Europei se duc în vestul Europei. Oamenii din India vin în estul Europei. Pentru noi acesta este Vestul. Așa se creează acest gol în piața muncii, atât pentru că țările est-europene nu dispun de forța de muncă necesară în general, iar lumea migrează către vest. Așa se creează oportunitățile pentru muncitorii din India sau muncitorii non-UE.

Care este diferența dintre muncitorii români și cei veniți din Asia?

România are muncitori foarte buni, foarte talentați, dar problema este că nu vor să muncească pentru salariile de aici, când pot să câștige până la trei ori mai mult muncind în Germania, Ungaria sau Franța.

Referitor la muncitorii indieni, aceștia nu pot merge în vestul Europei, deci pot veni doar în est. În timp ce muncitorii din estul Europei nu au nevoie de permise de muncă sau vize pentru a călători în vestul Europei. Calitatea muncitorilor este aceeași, Nu există nicio diferență în calitatea muncitorilor, ci o diferență dată de cifre. Deci, nu avem suficient de mulți muncitori.

Și mai există o problemă cu forța de muncă din România. Muncitorii nu sunt foarte dispuși să se mute în alte județe, în timp ce muncitorii pe care-i aducem noi nu au familii aici, nu au locuințe. Așa că pot fi duși în Cluj, în Iași, în Galați sau în București. Pentru ei este același lucru.

India are un excedent de forță de muncă, așa că nu au probleme cu recrutarea

Presupun că nu vă este greu să găsiți muncitori pentru clienți.

Din punctul nostru de vedere nu este nicio problemă în a găsi recruți, pentru că India are o populație uriașă. Suntem aproape 1,5 miliarde de persoane. Mai mult, India are cel mai mare număr în ceea ce privește populația tânără, populația capabilă de muncă. Avem destule proiecte în India, care absoarbe mulți muncitori, dar avem și foarte mulți muncitori care sunt exportați către Orientul Mijlociu și totodată mulți muncitori care sunt exportați către Europa. Așadar, nu ducem lipsă de forță de muncă, datorită faptului că, în total avem foarte mulți muncitori. Populația capabilă de muncă este uriașă în India.

Îi au și eu pe cei care nu mai vor să lucreze în țara de origine

Le place muncitorilor din regiune în care îi recrutați să muncească în străinătate?

Majoritatea celor care au lucrat în proiecte din străinătate nu mai vor să muncească în India, dintr-un motiv sau altul. Fie că s-au obișnuit să stea departe de familie pentru doi ani, primesc salarii mai mari, dar așa cum îți spuneam și mai devreme, în India sunt proiecte la care se muncește, dar avem și mai mulți muncitori. Populația muncitoare este uriașă în India, așa că muncitorii sunt forțați să migreze.

Despre viitorul migrației de muncă înspre România

Ce așteptări aveți pentru perioada următoare?

Ușor, ușor, lucrurile se vor schimba. În prezent, limita impusă de România pentru muncitorii non-UE este de 25.000 de muncitori și o văd crescând după ce afacerile vor reveni la normal după pandemia de Covid, după 2022, când tot mai multă lume va veni aici, iar autoritățile vor crește aceste numere, pentru că 25.000 nu acoperă necesarul de forță de muncă al României. În orice caz, este mult prea mic.

Despre implicarea în construcția Burj Khalifa

Potrivit reprezentantului ABC International, dezvoltarea Burj Khalifa a fost un proiect realizat de un joint-venture între trei mari companii, iar una dintre aceste companii era clientul agenției de recrutare. Acest proiect a fost unul masiv. La momentul cel mai intens al dezvoltării, lucrau în același timp 12.000 de muncitori. Compania indiană a angajat aproape 5.000 de muncitori.

Cu toate acestea, Nikhil Mansharamani ne-a spus că, pentru compania sa, a fost un proiect ca oricare altul, ABC International participând la procesul de recrutare a multora dintre proiectele din Orientul Mijlociu, ducând muncitori pentru cele mai îndrăznețe proiecte de această regiune.

Printre proiectele pentru care ABC International a mai asigurat forță de muncă se mai numără Dubai Mall, Atlantis Hotel Dubai, Aeroportul Internațional din Dubai, Aeroportul Internațional din Doha, metroul din Dubai, metroul din Doha.

ABC International a ajutat circa 400 de companii-client să recruteze personal, în domenii precum construcții, construcții navale, managementul proprietăților, industria petrolieră, comerț, HoReCa, servicii de securitate, industria prelucrătoare și din sectorul medical. În total, până în prezent compania a intermediat angajarea a circa 100.000 de persoane.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri