Rata şomajului a fost de 5,0%, în creştere față de anul precedent, când era de 3,9%, arată datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la bărbaţi faţă de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural faţă de 4,4% în urban). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat ( de 17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata şomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,5%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 29,9%.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%.
Citeste si:
Rata de ocupare a populației în muncă, în anul 2020
În anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în scǎdere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale, mai arată datele de la INS: Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei).
Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 63,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 48,5%.
Cel mai ridicat nivel al ratei de ocupare a populației în muncă
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%). Erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Citeste si:
Salariaţii, în scǎdere faţă de anul precedent (-81 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (76,2%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2020 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 22,6% din populaţia ocupată.
Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 17,6% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor (15,7%) şi specialiştii în diverse domenii de activitate (15,5%).
Din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau construcţii şi 49,8% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6774 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (22,7%), comerţ (19,3%) şi construcţii (10,9%).
Citeste si:
Cel mai scăzut nivel al ratei de ocupare a populației în muncă
Comparativ cu anul 2019, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-101,9 mii persoane) şi în agriculturǎ, silviculturǎ şi pescuit (-96,5 mii persoane). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în comerţ (+38,7 mii persoane) şi construcții (+22,1 mii persoane).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2020 au lucrat cu program parţial 581 mii persoane (6,8%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (83,4%). În anul 2020, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 148 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,8 ore pe săptămână.
Citeste si:
Sursa foto: INS
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
