Deși dificultățile atragerii de candidați specializați din anumite sectoare de activitate au rămas aceleași, a existat o oarecare relaxare, chiar dacă doar temporară, explică Răzvan Zglobiu, Head of Sales and Talent Acquisition la APT Resources & Service, în cadrul emisiunii HR Talks, realizată de wall-street.ro.

„De la debutul pandemiei s-a mai relaxat puțin acest deficit de talente, în sensul că au existat companii care au eliberat nevoit un anumit număr de personal care a putut fi integrat sau asimilat de către acele companii care au avut de suferit un impact mai mic. Și aici cred că putem să numim HoReCa, iar personalul din această industrie (estimat undeva la 400.000 de persoane care lucrează în ansambu), a fost parțial asimilat de alte industrii. Și mă refer aici la zona de logistică, de manufacturing. Cei care lucrau în aceste industrii, de voie, de nevoie au trebuit să se adapteze și să își găsească joburi în alte domenii”, a Răzvan Zglobiu (foto).

Reîntoarcerea românilor din străinătate, un moment de respiro temporar

Criza sanitară care a izbucnit în martie 2020 i-a lăsat pe mulți români plecați peste hotare fără un loc de muncă. Restricțiile au cuprins atunci rând pe rând țările, iar granițele s-au închis de la o zi la alta. Desigur, lucrurile s-au reașezat de atunci, o parte românii care s-au întors înapoi în țară din cauza pandemiei fiind nevoiți să se integreze în câmpul muncii.

Retail jobs

„Acest lucru a permis puțin o relaxare, însă pe măsură ce s-au relaxat restricțiile și au devenit foarte clare măsurile de prevenire a răspândirii virusului, aceștia au început să se întoarcă în țările în care lucrau și, evident, acest avantaj adus de venirea lor în țara a fost unul doar temporar, a declarat Răzvan Zglobiu, Head of Sales and Talent Acquisition la APT.

Citește și: HR Talks: Dan Berteanu, CEO Bittnet Training: Domeniul IT nu înseamnă doar programare și scris de cod

Domeniile în care se găsesc cel mai greu candidați în România. Lăcătuși mecanici, strungari, dulgheri - pasărea rară din piața muncii

Specialiștii de la APT au indicat pozițiile de până acum în care se găsesc cel mai greu candidați în piața din România. Pozițiile de meseriași, ca lăcătuși mecanici, strungari, dulgheri și tot ce ține de operatori CNC (personă care lucrează în firmele dotate cu mașini-unelte cu comandă numerică și/sau centre de prelucrare cu comandă numerică) sunt cele mai greu de acoperit. În principal, atât muncitorii calificați, cât și cei necalificați se încadrează ca fiind „rari” pe piața locală a muncii.

„Se întâmpla acest lucru pentru că acest sistem educațional nu mai produce asemenea candidați. Nemaivenind din spate candidați pe scara națională, evident că an de an, numărul candidaților pe aceste zone se împuținează. Tot ce mai rămâne sunt cei care au o anumită vârstă și care au rămas în câmpul muncii și mai sunt și candidații instruiți în interiorul companiilor sau prin diverse programe de școlarizare, a declarat Răzvan Zglobiu.

Un alt călcâi al lui Ahile din economia românească în ceea ce privește deficitul de candidați din piața muncii sunt și șoferii, ingineri și specialiștii din vânzări.

Șoferii de tir, spre exemplu sunt niște candidați rari și greu de găsit, iar aici orice transportator poate confirma. Zona de sales, deși aparent oricine poate să facă vânzări, în concret e o zona foarte dificil de recrutat. Candidații relevanți sunt greu de identificat. Zona de ingineri e o zona sensibilă. Multe companii din România (din producție, din automotive, din cercetare industrială) care au nevoie de asemenea profile, au crescut cererea de astfel de specialiști. E o cerere care e mult mai mare decât oferta din piața.

-Răzvan Zglobiu, Head of Sales and Talent Acquisition la APT Resources & Service-

La polul opus, în zona de blue collar, domeniul IT este deja arhicunoscut ca fiind unul din segmentele în care cererea este mai mare decât oferta, chiar și în ciuda faptului că sistemul de învățământ românesc pregătește anual un număr de absolvenți bine pregătiți în facultățile de profil.

„Aici putem să și radem cu un ochi. Lumea europeană știe că noi avem specialiști în acest domeniu, prin urmare, nu doar că au venit și au deschis business-uri în România, dar s-au și extins de la an la an. Dar acest lucru ne pune în situația de a găsi mereu candidați că să putem astfel să rămânem relevanți în piață. Iar acest deficit de specialiști din IT a atras cu sine o creștere exponențială a salariilor care probabil ne va duce într-o zona de necompetitivivtate a pieței”, explică Răzvan Zglobiu.

De altfel, dacă analizăm piața salariilor din regiune, salariile programatorilor din România sunt cu 25% mai mari decât cele din Europa de Est, arată un studiu realizat de școala de programare Codecool. Cu un salariu estimat de 13.000 de euro pe an pentru un programator fără experiență, România se află pe locul 22, depășind țări precum Polonia, Slovacia, Letonia, Ungaria, Lituania, Croația și Bulgaria.

Urmăriți întreaga discuție în cadrul emisiunii HR Talks, un proiect editorial realizat de wall-street.ro prin care ne dorim să venim cu o abordare cât mai practică în dezbaterea celor mai importante teme și trenduri din piața muncii, alături de manageri și specialiști din industrie.

Sursa foto: Unsplash